Ma plangeam eu anul trecut ca minunatii mei vecini au o mare durere in biga cand vine vorba de reparat acoperisul. Iar faptul ca mie imi ploua in casa nu ii induioseaza nici de-o culoare. Si atunci am decis ca e cazul sa cumpar eu materialele necesare si sa fac chestia asta.
Zis si facut. Cu prietenul Dan de dedesubt, ne-am dusara la Praktiker, unde cum se stie, am legaturi puternice, am cumparat materialele, si astazi, cu elan si avant, am purces la treaba.
Desigur, intai au trebuit carate materialele sus, iar nenorocirile alea de folii de smoala cantaresc cam 50 de kile o rola. Si am avut de urcat 12 role pana la 4. Si de la 4, cu franghia prin luminator pana pe bloc.
Pe acoperis, vantul batea ca pe mare, de imi venea sa ma leg cu franghii, sa nu ma zboare. Noroc de greutatea proprie, care imi ingaduie cu succes sa rezist chiar si la un taifunel mai mic.
Desigur, in atari conditiuni, am cumparat si o sticla de Alexandrion, ca sa nu racim.
Si am inceput activitatea cu o mica pauza, in care am degustat niste Alexandrion.
Am incercat sa aprindem arzatorul cu care sa topim smoala veche de pe bloc. Batea vantul in draci, asa ca am mai luat o mica pauza sa ne calmam, in care am mai degustat niste Alexandrion.
In sfarsit, am reusit sa pornim arzatorul. De fericire, am mai luat o pauza si am degustat niste Alexandrion.
Cu chiu cu vai, am reusit sa carpim si sa lipim o folie de carton bituminat sau cum dracu ii zice la porcaria aia pe care am urcat-o eu cinci etaje pana pe bloc. De fericire, am luat o pauza si am degustat niste Alexandrion.
Fiind deja ora 16, am mers pe la casile proprii, am mancat, si ne-am intors sus, sa continuam. Numai ca se lasase frigul, asa ca am degustat niste Alexandrion si am zis ca pornim maine dimineata, cu forte proaspete.
Mai avem 11 folii de carton. Doamne-ajuta.