Da, datorită succesului nebun și avalanșei de cereri de colaborare, ne facem firmă. Care sunt pașii care trebuie urmați?

Primul pas este rezervarea de nume.
În constanța, asta se face la Registrul Comerțului, lângă OPC, în spatele liceului Șaguna. Dacă nu știați, registrul comerțului este societate privată, asta ca să știți unde dați banii. Rezervarea de nume costă 50 lei.

Teoretic, această rezervare ar trebui să se obțină în 3 minute. Adică tu dai hârtia cu numele, tipa de la ghișeu verifică dacă există numele respectiv și dacă nu e luat, îți dă o hârtie că numele e valabil.

Da, dar asta într-o societate ideală. În societatea rromânească, se dă o băbăciune în spatele unui calculator, băbăciune care nu face deosebirea clară între monitor și tastatură. Se dă și birocrația adânc înrădăcinată în inima rromânașilor noștri și se obține registrul comerțului.

Adică pentru o rezervare de nume, având 2 persoane în fața noastră, am stat 50 de minute. Timp în care doamnele au discutat aprige probleme pe ordinea zilei, au stabilit dacă o coală de hârtie este destul de albă, dacă e necesar ca pe hârtia de împuternicire a unui avocat trebuie să scrie reprezentant legal sau împuternicit legal și tot așa.

Iar în timpul ăsta oamenii stau…și stau…și așteaptă, și se uită și înjură. Că altceva nu au ce să facă.
Capacul pe oală a fost pus la final, după ce am plătit tot și să ne luăm hârtia care atestă numele, urlă madama către avocata noatră.

„Cum, ați locuit și în Mangalia?? Păi nu e bine, trebuie să refaceți tot!”
Am cedat nervos și m-am îndepărtat, crezând că mă așteaptă alte 50 de minute. Noroc cu avocata că s-a apucat să facă niște spume rapid și i-au dat hârtia.

Deci da, ăsta este primul pas pentru înființarea unei firme. Rețineți, la Registrul Comerțului scrie mare că nu se acceptă atenții.
Banuiesc că vor să fie clar că ei nu trăiesc cu cafele și kent, ci cu lei și valută.

Mâine, pasul 2. Vedem și acolo ce și cum.