chapeau bas

Trebuie să recunosc că mulți dintre voi, cei ce formați comunitatea, sunteți niște oameni prea frumoși ca să fie reali. Serios, câteodată rămân chiar și eu surprins de gesturile voastre.

Poate sunteți curioși cum s-a terminat povestea cu aragazul.
S-a terminat frumos. Doi dintre voi s-au oferit să cumpere câte un aragaz celor 2 familii care aveau cu adevărat nevoie de ele. Fără să primească nimic în schimb, fără să dorească promovare, fără nimic. Doar un gest de om. Simplu și de efect. Vă mulțumesc, sunteți niște OAMENI.

Ce s-a întâmplat cu aragazul meu?
L-am dat portarului de la bloc. Tipul a lucrat în construcții și a căzut de pe schelă. Asigurarea medicală i-a acoperit operația și punerea tijelor necesare. Nu și scoaterea lor, când nu a mai fost nevoie. Prin urmare, viața lui s-a cam dus și nici nu se vede vreo schimbare. Desigur, e posibil ca după atâta timp, tijele alea să nu mai poată fi scoase.

În fine, fiecare om cu durerile sale.
Cert e că mă simt mulțumit. Noi, ca grup de oameni, am făcut ceva pentru alți oameni. Și ce mă bucură mai mult, nu am făcut-o în decembrie, atunci când vor începe să micționeze toți îndemnuri cu Fii mai bun, de crăciun, dăruiește etc.