A zis cineva ieri ceva de genul Ce facem cu arta, că pare a fi înlocuită de A.I.
Bine, bănuiesc că se referea la filme, în general și actori, în special. Dar eu o să mă refer la subiectul peste care am dat eu. Muzica.

Pentru cine nu știe, gusturile muzicale se instilează într-o persoană până la 14 ani. Ce asculți până atunci, ce ți-a plăcut până atunci, va rămâne pentru tot restul vieții tale inscripționat pe inimă și suflet. Orice altceva va fi doar gust educat, mimică, peer pressure sau orice altă modalitate de a te alătura unui grup social.

Prin urmare, eu ascult și acum, la 36 de ani de la vârsta de 14 ani, tot disco 80s și 90s, eurodance, rockul corespondent acelor ani, gen Guns, Alice Cooper, Iron Maiden etc. Practic, sunt blocat, ca fundal sonor, pe tipul de muzică pe care creierul meu o consideră relaxantă când merge pe fundal și care mă lasă să mă concentrez mai ușor pe ceea ce fac.

Spotify, evident, știe ce gusturi am, pentru că am cont de mulți ani, prin urmare, îmi face, săptămânal, câte un pachet de propuneri cu ce crede el că mi-ar plăcea, din ce are Spotify. Sigur, mai ascult și EDM-uri din ce îmi apar pe net, eventual remixuri EDM de 80s hits (nush dacă știați, dar drepturile muzicii din acea perioadă sunt cumpărate de nush ce firmă de investiții, care le promovează acum peste tot, inclusiv remake, remix, radio version etc. Așa că, dacă vedeți peste tot reclame cu DJ care freacă entuziaști discuri cu 80s, grupuri de persoane care dansează fericite pe aceeași muzică, să știți că e doar reclamă, nu se întorc 80s muzical, doar cineva face mulți, mulți bani din nostalgia altora)

Well, ieri, uitându-mă pe recomandări, am dat peste asta. Merla. E prima oară când dau peste un personaj de muzică AI. Habar nu aveam că sunt atât de răspândite, că există, că sună atât de natural. Efectiv melodia care cânta atunci era FIX, dar FIX ce voiam să ascult în acel moment. Vocea perfectă, ritmul la fel, totul făcut pe nevoile mele. Și am adăugat-o în Likes. Mi-a plăcut. Ok, era artificială. Dar îmi pasă?

Și aici intervine întrebarea aceea. Lăsăm arta să fie preluată de AI?
E mai complicat. LLM-urile nu sunt creative. Ele doar remestecă ceea ce deja s-a făcut. Sigur, s-ar putea argumenta că sunt tot doar 7 note și că majoritatea compozițiilor noi sunt doar orchestrații diferite, ritmică diferită, chei diferite, dar, la bază, sunt tot doar succese recente. Dacă ați ști câte zeci și sute de remixuri sunt cu Zombie a lui Dolores o Riordann, te doare capul. Da, sunt remixuri făcute de oameni care, iată, câștigă o pâine din asta. Dar dacă un LLM poate face munca aceea și să dea o soluție mai bună, poate oamenii aceia ar trebui să se ducă la prășit rapiță sau să își caute adevărata chemare, crypto tranding sau ceva.

Dar nu toată lumea ascultă bășini de astea vechi, ca mine. Sunt conștient că nu e cea mai calitativă muzică, aia e. Vin generațiile noi, iar tinerii întotdeauna vor dori să se rupă de trecut, să asculte ceva nou, complet diferit. Iar LLM-urile nu pot oferit ceva nou, pentru că nu au cum. Ai nevoie de inspirație, de oameni reali, care să gândească altfel, să simtă muzica altfel, nu să trăiască în trecut, sub cuvântul Muzica generației mele era mai bună. Pentru că, dacă ar fi așa, acum ne-am zbânțui pe muzică de Dinu Lipatti sau Beethoven.

Aș vrea să văd actori care au plecat dintre noi, în roluri proaspete, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic? Cu siguranță nu. Ar fi incredibil de creepy. Cum ar fi să îl văd pe Clark Gable sorbind ciorbă cu Dragoș Bucur. Gândiți-vă cât de creepy a fost recrearea lui Gran Moff Tarkin și acum aplicați, nu știu, Olivia Newton-John, tânără și proaspătă, într-un porn cu John Travolta. Sau Angela Similea cu Florin Piersic hehehe doar pentru bătrâni cunoscători.

Evident, fiecare generație va spune că nu se mai fac actori ca pe vremea lor. Așa cum spun eu că nu mai există actrițe frumoase, toate sunt la fel de urâte și departajarea o fac sânii, a se vedea Sidney Sweeney. Sau Ana de Armas. Singurele actrițe despre care mai spune lumea că sunt frumoase, iar ele sunt cel mult mediocre. Acum gândiți-vă la o listă de actrițe frumoase și sexy de acum 20 de ani și o să vedeți că erau cu ghiotura, nu doar două amărâte, din care una e cu prolacte mai reflectorizante.

Dar fiecare generație are nevoie de eroii lor, de actorii lor, de muzica și muzicienii lor, de niște exemple și de niște caractere, de concerte unde să își arunce banii aiurea, de discuții despre viața și moartea variilor excese generaționale, lucrurile care ne-au impresionat și format pe noi.

Ceea ce nu poate face un LLM.

Concluzie. Sunt ok LLM-urile în artă? Da, dar limitat la unele lucruri și cât timp ȘTII că e vorba de o regenerare de sunete învățate. În rest, nu, niciodată, indiferent cât vor insista contabilii din studiouri.

Dar mai știi?

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur