Deci cum, Hotnews, acest bastion al democrației, locul unde oamenii luptă și dă-i și luptă și dă-i, a încasat anul trecut 225 000 de euro de la PSD? Pentru consolidarea democrației, gen? Pentru lupta istorică împotriva relicvelor trecutului?
Atât de scârbă mi-e, încât îmi vine să îmi dau singur bani pe Patreonul ăla…
O combinatie intre “degeaba ai bani, daca n-ai multi” si “una-i mama la copii, alta-i pofta inimii”.
Ai foarte mare dreptate. Într-o seară duceam gunoiul și m-am întâlnit cu o vecină care ducea și ea gunoiul. Ne-am uitat unul la celălalt, apoi m-am gândit în sinea mea: „Ia uite, bă, și alții duc gunoiul la ora asta!
Firma privata de media fiind, sa primesti bani de la partide/candidati ca sa comunice prin intermediul tau diverse cacaturi, e ok, e o relatie comerciala care, teoretic, nu te obliga la nimic. Insa cand unul da cu 200 de mii mai mult ca ceilalti, deja…
Banii aia cel mai probabil au fost dati ca sa nu scrie anumite articole nu ca sa scrie de bine.
Dar or fi oameni mai in tema decat mine care isi pot da cu parerea.
oare cat ar fi trebuit să primească g4 că sa nu o dea pe aia cu prostii plecați cu avioanele nordis la Monaco?
sau cum ar fi sa fi fost articolul lui hotnews, sa fi primit banii aia de la psd și pe urmă sa paseze reportajul la G4? :))))
PS confirm că multe sponsorizări apar in presa pentru a nu se da anumite articole, știu câțiva dobitoci dastia (nu pe liviu alexa, dar ăla e tăticul lor)
Sint cititor de hotnews, fide chiar, dar niciodata nu am avut impresia ca lauda PSD sau Ciolacu, Grindeanu and shit. Dimpotriva.
Asa ca ma intyreb pe ce s-or fi dus banii aia?
Pe ce NU au scris 😉
7, vrei sa spui că hotnews a aflat că ciolacu e impotent și pe docuz o ft alții, și a primit bani sa nu spună asta?!
Eu vad altfel lucrurile pentru PSD. Si muiti zilnic, si cu banii luati.
eu credeam ca zici ca-s hoti ca au pus Premium pe toate știrile importante si cer bani la nevoiașii avizi neinformați..
poate daca l includ in pachetul Revolut ca pe
Financiar Times st.digital sa ia lumea..nu e Le Monde sau Corriere della Sera
hotnews are ZERO stiri exclusive pentru care sa merite sa platesti vreun leu. poate or avea analisti care scriu articole bune, dontknow. dar un ziar care s a născut din furt ma indoiesc ca are asa ceva
Asa ca si alti comentatori de pe aici – citesc Hotnews ca unica sursa de stiri dupa tine si Zoso, si niciodata nu am simtit ca sunt pro PSD, din contra. Deci da, si banii luati si cu p*** in dos, sa fie bine primit.
si totusi, au incasat bani. ia sa ne gandim, de ce?
Cel mai periculos e jurnalistul ala platit care ataca si dezvaluie doar putin, cat sa creada audienta ca aie e totul.
sau ala tip recorder, care dezvaluie in preziua alegerilor
PAi ca sa faca jurnalism. Probabi la alegerile astea nu au apucat sa faca un moment RISE Project cu Dan Barna ca s-a ales praful. Dar probabil daca intrau in turul doi lasconi cu Ciolacu / Ciuca am fi vazut un articol marca SN..P care ne-ar fi zis cu doua zile inainte ca Elena Lasconi a copiat la bac la Latina si ca ce fel de om alegem. Evident ca dupa aia ne-ar fi zis ca ei sunt ziaristi si ca este de datoria lor sa prezinte informatii despre toti candidatii. Ca Ciolacu si compania au amanetat de 3 ori ce s-a furat a 4 oara este un detaliu, alegatorul trebuie sa fie informat.
Am văzut atât de mulți oameni inflamați de propunerea legislativă legată de ONG-uri, și cum nu știam nimic, am căutat cu Claude. Eu aș vrea să știu cine îi finanțează pe politicieni și pe cei care fac lobby pe lângă ei, indiferent de tabără politică, fiindcă acolo banii privați se transformă în influență asupra deciziilor publice care ne afectează pe toți. Cu donatorii către ONG-urile care fac muncă socială, educațională sau umanitară ar putea fi altă discuție.
Iată ce zice Claude.
Verificări:
• ✅ Vot Senat pe 18 mai 2026, proiectul L233/2026
• ⚠️ Numărul de voturi: majoritatea surselor (Senatul.ro indirect, Gândul, Stiripesurse) indică 75 pentru, 32 împotrivă, 4 abțineri. O singură sursă (Agerpres preluată de Presshub) spune 76. Am ajustat la 75.
• ✅ Pragul de 5.000 lei se aplică doar persoanelor fizice; pentru persoane juridice publicarea e obligatorie indiferent de sumă
• ✅ Decizia CJUE împotriva Ungariei e din 18 iunie 2020
• ✅ PNL a avizat favorabil în Comisia Juridică, dar la vot în plen nu a susținut
• ✅ Peste 430 ONG-uri au semnat scrisoarea deschisă
• ⚠️ Numele senatoarei USR — surse diferite scriu „Simina”, „Simona” și „Ileana” Spătaru. Am eliminat prenumele ca să evit o eroare.
̆
Senatul a adoptat pe 18 mai 2026 propunerea legislativă L233/2026, inițiată de AUR și votată de PSD și PACE (cu PNL „dezertând” de la vot, după ce o avizase în comisie). Asociațiile, fundațiile și federațiile vor fi obligate să depună anual la ANAF o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare, cu identificarea persoanelor fizice care donează peste 5.000 lei și a tuturor persoanelor juridice, indiferent de sumă. Declarația se publică într-o secțiune specială pe site-ul ANAF. Nedepunerea atrage suspendarea de drept a activității până la conformare, dar nu mai mult de un an, după care ONG-ul este dizolvat de drept. Voturi: 75 pentru, 32 împotrivă, 4 abțineri. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care e for decizional.
̂
ONG-urile nu funcționează într-un vid de transparență. Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea, apreciind că statul deține deja toate instrumentele de control financiar și fiscal asupra organizațiilor neguvernamentale. În practică, asociațiile și fundațiile depun deja situații financiare anuale, raportări către ANAF și Registrul Comerțului, iar de circa un an există și o declarație de trezorerie anexată situațiilor financiare în care sunt trecute sursele de finanțare. Diferența esențială: aceste informații sunt accesibile autorităților fiscale, dar nu sunt publicate nominal pe internet pentru oricine să le caute după nume.
„”
• ̦ ̦̆: inițiatorii susțin că publicul are dreptul să știe cine finanțează organizații care, uneori, fac advocacy politic sau influențează politici publice. Inițiatorii spun că este nevoie pentru că „structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora”.
• ̦̆ (inclusiv externe) care ar putea masca interese ascunse.
• cu un principiu pe care îl aplicăm deja partidelor politice — și acolo donatorii peste un prag sunt publici.
„”
• . Criticii avertizează că, odată numele lor devenite publice, donatorii pot deveni victime ale represaliilor — atât din partea Puterii, atunci când ONG-urile activează în domeniul combaterii corupției, cât și din partea grupurilor de crimă organizată, în cazul ONG-urilor care activează în domeniul traficului de persoane sau de droguri.
• ̦ . Publicarea numelui unui donator permite, prin coroborare cu organizația beneficiară, deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanei (categorii de date sensibile protejate de art. 9 GDPR). Donezi la un ONG LGBT, la unul religios sau la unul de opoziție politică — și asta devine deductibil dintr-o listă publică.
• . Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, invocând hotărârea din 18 iunie 2020 a Marii Camere a CJUE, prin care s-a constatat că Ungaria, impunând obligații de înregistrare, declarare și publicitate pentru ONG-urile finanțate din străinătate, a introdus restricții discriminatorii și nejustificate. Există deja un precedent prin care un model foarte asemănător (cel maghiar) a fost declarat incompatibil cu dreptul UE.
• ̦ ̦̆. Dizolvarea unei organizații pentru o declarație nedepusă e considerată excesivă chiar și de avizatori. ONG-urile mari (Salvați Copiii, Centrul pentru Jurnalism Independent etc.) susțin că au deja obligații extinse de raportare.
• ̦ – . Pentru asociații cu sute sau mii de microdonatori (deși pragul de 5.000 lei filtrează mult), gestiunea listelor devine costisitoare.
• – au semnat o scrisoare deschisă cerând respingerea, considerând-o o măsură de control al societății civile.
̆
Dezbaterea nu e neapărat „transparență vs. opacitate”, pentru că datele există deja la ANAF. Miza e dacă publicarea nominală pe internet — cu sancțiunea dizolvării — e un instrument legitim de transparență sau un mecanism de presiune asupra finanțatorilor care nu vor să fie identificați public ca susținători ai unor cauze incomode pentru putere. Faptul că proiectul a fost respins de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și seamănă cu modelul ungar declarat ilegal de CJUE e principalul argument tehnic al opoziției; faptul că ONG-urile mari, vocale, finanțate inclusiv din străinătate, sunt cele mai afectate e principalul argument politic al susținătorilor.
Îi dau iar copy-paste aici. Erau caractere Unicode după ce i-am cerut să verifice acuratețea informațiilor.
_____
Ce se schimbă
Senatul a adoptat pe 18 mai 2026 propunerea legislativă L233/2026, inițiată de AUR și votată de PSD și PACE (cu PNL „dezertând” de la vot, după ce o avizase în comisie). Asociațiile, fundațiile și federațiile vor fi obligate să depună anual la ANAF o declarație cu toate veniturile și sursele de finanțare, cu identificarea persoanelor fizice care donează peste 5.000 lei și a tuturor persoanelor juridice, indiferent de sumă. Declarația se publică într-o secțiune specială pe site-ul ANAF. Nedepunerea atrage suspendarea de drept a activității până la conformare, dar nu mai mult de un an, după care ONG-ul este dizolvat de drept. Voturi: 75 pentru, 32 împotrivă, 4 abțineri. Proiectul merge acum la Camera Deputaților, care e for decizional.
Cum era înainte
ONG-urile nu funcționează într-un vid de transparență. Consiliul Economic și Social a avizat negativ propunerea, apreciind că statul deține deja toate instrumentele de control financiar și fiscal asupra organizațiilor neguvernamentale. În practică, asociațiile și fundațiile depun deja situații financiare anuale, raportări către ANAF și Registrul Comerțului, iar de circa un an există și o declarație de trezorerie anexată situațiilor financiare în care sunt trecute sursele de finanțare. Diferența esențială: aceste informații sunt accesibile autorităților fiscale, dar nu sunt publicate nominal pe internet pentru oricine să le caute după nume.
Argumentele „pentru”
→ Transparența finanțărilor: inițiatorii susțin că publicul are dreptul să știe cine finanțează organizații care, uneori, fac advocacy politic sau influențează politici publice. Inițiatorii spun că este nevoie pentru că „structura și imaginea acestor entități private a fost de multe ori utilizată cu rea-credință în scopul obținerii de beneficii pentru persoanele ce controlează activitatea acestora”.
→ Combaterea finanțărilor opace (inclusiv externe) care ar putea masca interese ascunse.
→ Aliniere cu un principiu pe care îl aplicăm deja partidelor politice — și acolo donatorii peste un prag sunt publici.
Argumentele „contra”
→ Efectul de descurajare a donatorilor. Criticii avertizează că, odată numele lor devenite publice, donatorii pot deveni victime ale represaliilor — atât din partea Puterii, atunci când ONG-urile activează în domeniul combaterii corupției, cât și din partea grupurilor de crimă organizată, în cazul ONG-urilor care activează în domeniul traficului de persoane sau de droguri.
→ Probleme cu GDPR și date sensibile. Publicarea numelui unui donator permite, prin coroborare cu organizația beneficiară, deducerea orientărilor politice, religioase, filosofice sau sexuale ale persoanei (categorii de date sensibile protejate de art. 9 GDPR). Donezi la un ONG LGBT, la unul religios sau la unul de opoziție politică — și asta devine deductibil dintr-o listă publică.
→ Conflict cu dreptul european. Consiliul Legislativ a avizat negativ proiectul, invocând hotărârea din 18 iunie 2020 a Marii Camere a CJUE, prin care s-a constatat că Ungaria, impunând obligații de înregistrare, declarare și publicitate pentru ONG-urile finanțate din străinătate, a introdus restricții discriminatorii și nejustificate. Există deja un precedent prin care un model foarte asemănător (cel maghiar) a fost declarat incompatibil cu dreptul UE.
→ Sancțiunea e disproporționată. Dizolvarea unei organizații pentru o declarație nedepusă e considerată excesivă chiar și de avizatori. ONG-urile mari (Salvați Copiii, Centrul pentru Jurnalism Independent etc.) susțin că au deja obligații extinse de raportare.
→ Birocrație pentru ONG-uri mici. Pentru asociații cu sute sau mii de microdonatori (deși pragul de 5.000 lei filtrează mult), gestiunea listelor devine costisitoare.
→ Peste 430 de ONG-uri au semnat o scrisoare deschisă cerând respingerea, considerând-o o măsură de control al societății civile.
Miza reală
Dezbaterea nu e neapărat „transparență vs. opacitate”, pentru că datele există deja la ANAF. Miza e dacă publicarea nominală pe internet — cu sancțiunea dizolvării — e un instrument legitim de transparență sau un mecanism de presiune asupra finanțatorilor care nu vor să fie identificați public ca susținători ai unor cauze incomode pentru putere. Faptul că proiectul a fost respins de Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social și seamănă cu modelul ungar declarat ilegal de CJUE e principalul argument tehnic al opoziției; faptul că ONG-urile mari, vocale, finanțate inclusiv din străinătate, sunt cele mai afectate e principalul argument politic al susținătorilor.
Partidul-stat e în tot și în toate. Și unii se plâng că sunt oprimați de Soroș, Klaus Schwab și Ursula.
Si daca vine PSD si iti pune 225000 de euro pe masa, ce faci ? 😀
ii iau, ca sunt un bloger sarac, spre deosebire de milionarii de la hotnews. dar nu ma mai marketez virgina și neatinsa.
Si daca vine PSD si iti pune 225000 de euro pe masa, ce faci ?
Te uiți la bănet și zici:
– Ăia de la PNL dau dublu.
probabil de aia sunt si sarac, ca nu stiu negocieri de astea savante
În 2024:
PNL – 179.000 euro
PSD – 191.500 euro
USR – 111.251 euro
Nu-s sărace partidele! Au de unde da, că nu fac ele banii.
Apropo, PSD e clar sugaci de la buget, dar, nah, e de stînga. Dar dreapta, aia antreprenorială și capitalistă, nu tot de la buget primește banii pe care apoi îi dă la HN? Care HN se laudă că face bani, că e capitalist bla-bla.
Erată: hoțnews nu a luat bani de la partid, ci din taxele noastre.