De azi nu mai am permis

Astăzi mi-a expirat dovada aia de 15 zile, care, poate nu știați, e obligatorie, nu e ca și cum ai avea opțiunea de dovada. Lucru care mi se pare de o imbecilitate majoră, dar în fine.
Dar, citind știrile de azi și cugetând drept, stând oarecum strâmb, am constatat că există și plusuri la chestia asta.

Mi-am început dimineața cu o palincă cu propolis, care e dumnezeul palincilor. În mod normal, nici nu aș fi putut să mă gândesc la așa ceva, pentru că sigur cineva din familia mea avea ceva foarte important de făcut, undeva, iar singurul care îi putea duce eram eu, la volanul lui FoFo.

Timp de o lună nu o să mai văd hypermarketurile, mallurile și alte sisteme de jefuit cetățeanul, la față. Pentru că nu poți merge la mall cu familia, fără mașină. Ergo, no freaking malls.

Nu mai pot face accidente. Citeam azi despre niște unii care s-au făcut zob, prin răsturnare într-o râpă. Păi mai pot eu să mă răstorn într-o râpă? Desigur că nu, nu mai am permis, deci nu mai pot merge cu mașina pe marginea unei râpe și să mă răstorn.

O să pot vedea ultimele zile de olimpiadă total și la maxim. Pentru că în rest, tot timpul se găsește cineva să mă sune, să mă scoată, să mergem sa vorbim, să bem să blabla, în timp ce eu pierd evenimente ce se desfășoară o dată la patru ani.

Mă gândeam să nu mai beau bere. Dar având în vedere suferința prin care trec, am decis să fac un moratoriu de 30 zile asupra consumului d bere în La casa del Ametcea, pentru că, știe oricine, suferința se îneacă în alcool.

Sunt foarte curios dacă și a 2 a oară pot să îl ridic, chiar dacă e expirat.

Și acum, lăsați-mă să plâng…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt