coada tiruri giurgiu

Ieri am vrut să plec puțin în Bulgaria, până la Black Stork, să scap de aglomerația românească într-o piscină bulgărească. Nu, nu vreau mare acum, din cauza căldurii excesive, algele sunt predominante pe plaje și nu suport ideea de a mă atinge de așa ceva.

Așa că am plecat, cu arme și bagaje, la |Giurgiu. Pe net, un nene de la infotrafic, într-un interviu, anunța calm că circulația pe podul de la ruse se desfășoară normal, se mai circulă în coloană, dar în rest, totul e ok.

Cu vreo 10 kilometri înainte de Giurgiu, a început coada de tiruri. Nu exagerez, e posibil să fie cu mai mult de 10, dar încerc o estimare decentă. Coadă la modul că mașinile erau oprite, șoferii pe marginea drumului și, din loc în loc, mașini de poliție locală paznici de parcuri care păzeau să nu iasă cu scandal.

DIn acel moment am simțit o lejeră teamă, dar ca orice tătar vajnic, am purces mai departe, sperând că poate de fapt dracul nu e așa de negru pentru turisme. Și nu, nu a fost așa de negru.

Pentru că marea coadă pentru turisme începea fix de după sensul giratoriu unde o iei stânga spre vamă. Nu știu câți kilometri sunt de acolo până în vamă, bănuiesc că sunt în jur de 2-3. Am stat vreo 10 minute, nu s-a mișcat absolut nimic, după care am plecat înapoi acasă, mulțumind din suflet poliției române pentru înțeleptele sfaturi de trafic.

Ce să faci, în cazul ăsta? Păi hai la mare, dacă tot suntem pe drum. Înapoi la |București, autostradă, aglomerație, dar acceptabil, Constanța, ieșirea din Agigea, unde s-a blocat tot. Iarăși. Adică coadă de mașini cât vedeai cu ochii, pe facebook cineva spunea că e până în Mangalia la fel. Am stat și m-am gândit profund și adânc. Ce să fac, să stau la coada aia uriașă și să sper că găsesc undeva un hotel decent, la preț decent sau să mă duc la bulgari? Decizi s-a cerut singură.

Ok, hai la bulgari. Dreapta spre Negru Vodă, mers spre graniță. Vama de la Negru Vodă este o altfel de vamă decât știți voi că sunt vămile spre UE. Singura vamă unde, pe lângă certificatul de înmatriculare al mașinii, mă pune să deschid și portbagajul. Din nefericire pentru mine, în fața mea era o amărâtă din Ukraina, pe care au căutat-o și în fund, probabil după kalașnikoave. Maxim 30 de minute ne-a luat ca să trecem 2 mașini. MAXIM, AM SPUS.

După care 240 de kilometri printr-o bulgarie complet nepopulată, cu mașini din când în când, pe o bucată de autostradă mai distrusă decât București-Pitești și străzi mai peticite decât ale Clujului.

Așa că nu am făcut decât 600 de kilometri în loc de 60, ca să ajung la Nisovo și să stau la piscină, să vă scriu chestii de prin lumea mare.
Săptămâna viitoare mă gândesc să ajung la bulgari prin Austria.
De ce nu?

crema de plaja