Ieri, in timp ce spălam vasele și făceam curat în bucătărie (și nevastă-mea nu m-a lăudat și nici acum nu mi-am revenit din depresie) cântam mental Ani de liceu, varianta originală, cu Stela Enache și Florin Bogardo.

Și cum o cântam eu, ca un adhdist, pentru a 414 a oară, încep să fiu atent la versuri, nu doar să le cânt automat.

@yosoyarhi

Cun adică tragedie?

♬ original sound – yosoyarhi

Deci, din ce zice doamna aia, se înțelege că e o tragedie doar când ești la liceu, dacă femeia ta iese la film cu un altul, în restul timpul e așa, ceva normal. Gen te sună nevastă-ta și îți transmite duios Costel, vezi că întârzii, am ieșit la film cu colegul nostru, nu mă aștepta, culcă copiii, că ajung târziu, e un film lung, Gâdilatorul.

Să mă iertați, dar iese tragedie la orice vârstă…

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur