Toți cei care mă văd prima oară, după decembrie, când am început operațiunea propriuzisă de slăbire, au o reacție de surpriză/invidie/noroc/#aldraculuiumflatceaslabit. Următoarea întrebare, invariabil, este Dar cum ai reușit să slăbești atât într-un timp atât de scurt?

Răspunsul meu, invariabil este Nu am mai mâncat. Și aici încep să se separe apele. Unii înțeleg și mergem mai departe. Alții nu și încep cu sfaturile prețioase gen Îți strici metabolismul, dacă nu asociezi cu sport, e degeaba, foamea nu e o soluție, după aceea te reîntorci la greutatea dinainte etc. Sfaturile astea venind, subliniez, de la niște tipi sau tipe care sunt umflați și nu fac nimic în direcția asta.

Lucru care nu mă deranjează, nu fac parte dintre evangheliștii descoperirilor epocale. Îi detest profund pe oamenii care, în general prin îmbolnăvirea de o boală cronică, descoperă miracolul sucurilor de țelină și a hrănirii raw vegan și primul punct pe ordinea de zi a oricărei întâlniri este să îți explice cât de idiot ești că în continuare mănânci greșit și că nu faci nimic să îți salvezi templul numit corpul tău. Asta deși, cu o săptămână în urmă, baxau mcdonalds și kentucky la greu.

Prin urmare, niciodată nu o să mă apuc să bat la cap pe cineva și să îi explic ce nasol e să fii graas. Dimpotrivă, dacă tu te simți bine fiind grăsun, rămâi așa, e plăcerea ta și ai o singură viață, pe care o trăiești așa cum te simți tu bine, nu cum vrea fiecare raw veganist.

Dar divaghez.
Ideea de la care pornisem era aceea în care mi se explica faptul că dacă am zis că gata, nu mai mănânc, e greșit, pentru că, nu-i așa, când începi iarăși să mănânci, te faci la loc, de aceea există atâtea diete savante gen Montignac, Dukan, Atkins și restul.

Ce nu înțeleegți voi, grăsuților, sunt două lucruri.
Eu, când zic că nu mai mănânc, nu zic că mănânc salată de 3 ori pe zi, cu garnitură de apă. Dimpotrivă.

Nu mai mănânc CA ÎNAINTE. Nu mai mănânc junk food, și prin junk food nu înțeleg hamburgeri sau aripioare, ci munți de mici, munți de grăsime și de cartofi prăjiți, castronoaie de ciorbă și kintale de pâine plu de 3 ori pe săptămână la KFC.

În rest, mănânc orice. Absolut orice. Dar cu măsură, cu decență, în porții de om normal. Nu mai beau alcool, sub nici o formă. Nu mai beau sucuri gen coca cola decât rar și atunci exclusiv fără zahăr. Nu consum zahăr în nici un fel, decât ce se găsește sub formă de zaharuri în mâncarea pe care o consum. Nu mănânc pâine decât maxim o felie dimineața, și aceea e pentru a asigura tranzitul intestinal decent. Și, ce e mai important, nu mai pun nimic în gură după ora 7 seara.

Al doilea lucru pe care nu îl înțeleg sfătuitorii de circumstanță este că acesta trebuie să devină un mod de viață. Nu există formularea Când termini, te îngrași la loc. Pentru că nu termini. Acesta e un mod de viață pe care trebuie să ți-l asumi, dacă ai decis să mergi înainte în direcția asta.

De aceea nu sunt de acord cu dietele, de nici un fel. Da, dietele sunt pe termen scurt și, când le termini, o iei din nou pe panta ascendentă. Eu știu cel mai bine asta.

Acesta în schimb trebuie să fie un mod de viață, viața ta de acum înainte. Nu se schimbă cu nimic, nu te vitregește de nimic, nu devine mai rea sub nici o formă. Doar că devii mai moderat, eviți excesele, atâta timp cât poți, pentru că om te numești și ai nevoie, din când în când, de un debușeu.

În rest, fiecare pentru el și așa cum crede.
Repet, aceste rânduri nu se vor sfaturi sau indicații prețioase. Sunt doar niște explicații generale pe un subiect destul de sensibil. În continuare cred că poți să te simți foarte bine gras fiind, dacă așa îți place ție.

Nu uita, ai o singură viață. ATÂT. Cea mai mare greșeală este să îți conduci această unică viață în funcție de părerile și preferințele celor de lângă tine, indiferent de cât de bine intenționați par ei.

YOLO, dar cu măsură :mrgreen:

fatboy

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.