Mă uitam la fiică-mea cea mică, Adia, care a decis, într-o seară, să mă informeze că ea vrea să se facă medic când o să fie mare. Are 2 ani și 5 luni, mi se pare că e destul de hotărâtă. Eu nu am știut ce vreau să mă fac până pe la 30 de ani, sincer să fiu, dar nici medic nu m-a tentat. Mă bătea mama la cap să mă fac avocat, ca tata, doar că, după un an de drept, am realizat că nu vreau să fac așa ceva nici dacă mă tai.

Bine, ideea era alta. După ce trăiești o viață, realizezi că trebuie să îți prețuiești viața și ce faci în ea și că nu trăiești ca să muncești, nici nu trebuie să muncești ca să trăiești, ci trebue să trăiești ca să îți satisfaci experiența unică și irepetabilă pe Pământ. Nu vei mai trăi o altă viață, nu există răsplată în viața de apoi, nu există karma, ci suntem doar un accident cosmic unic și irepetabil, praf de stele ce se întoarce în țărână.

Dacă nu aș fi fost scriitor de prostii pe internet și aiurea, mi-ar fi plăcut să lucrez, nici măcar nu știu dacă există așa ceva, în optimizare. Să vin la locul respectiv, șantier, birou, site, stație orbitală, să analizez flowul local și să concep ritmul și direcțiile optimale de organizare, pentru un rezultat cât mai rapid, simplu și ușor.

Mă gândeam la asta analizând comportamentul meu acasă, în societate și la muncă. Întotdeauna, când fac ceva, caut calea cea mai simplă de a face acel lucru. Dacă mă ridic din pat, caut cea mai economică acțiune, dacă vreau să închid lumina, estimez cam câți pași am până la întrerupător și dacă efortul depus plus timp pierdut merită. Orice drum pe care îl fac, este pe cel mai optim traseu, nu pe cel mai scurt, ci pe cel mai satisfăcător, funcție de ce nevoi am, relaxre sau distracție. La laptop, minimizez interacțiunile cât mai mult, orice click de maus în plus este un adevărat iad, caut să automatizez orice acțiune ce implică repetabilitate, până și articolele mi le scriu în funcție de numărul de paragrafe și ora din zi la care vor fi publicate, pentru ca cititorul să savureze ce cred eu că e mai bine la acel moment, bătaie de câmpii sau ceva rapid și satisfăcător, pentru moment.

Deci da, într-o altă viață aș fi un optimizator foarte bun, asta mi-ar fi plăcut să fac.
La voi care e, ce v-ar fi plăcut mai mult?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

90 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    Nu stiam ca se numeste optimizator, nevasta spune ca sunt doar lenes…mersi de pont in orice caz.
    Nu stiu ce vreau sa fiu in alta viata, dar ar fi fain sa nu stearga hardul la Marea Resetare, macar n-as mai repeta tampeniile facute pina acum.
    Cand sunt atatea alte noi greseli de experimentat. 🙂

    • #2

      “I choose a lazy person to do a hard job. Because a lazy person will find an easy way to do it.”

      ― Bill Gates

  2. #3

    Arheolog, in adolescenta eram mare fan al filmelor si jocurilor cu Indiana Jones.

    Mi-a placut tot timpul istoria si calatoriile pentru documentare, chiar si azi incerc sa calatoresc cat mai mult in locuri pline de istorie.

    Am reusit sa imbin utilul cu placutul in ultimele doua luni, facand parte ca expert tehnic dintr-un grup sprijinit de catre EU si alti parteneri publici si privati – pentru salvarea si documentarea siturilor istorice din Ucraina, impreuna cu colegii din Kiev (in vederea restaurarii si reconstructiei ce va avea loc dupa ce razboiul se va fi incheiat), in paralel cu donatiile catre voluntarii de la Gara de Nord (cu colegii de la corporatie) si cu gazduirea temporara a unor mamici cu copii si pisici.

    • #4

      Aștept cartea

    • #5

      @Dragos
      Esti f obositor cand vorbesti despre tine in absolut fiecare comentariu. Abtine-te din cand in cand si ai sa vezi ca ai sa fii mai bine dpdv psihic. Nu arunca cu cacat pt. ca-ti vreau binele.

    • #6

      GrasuX – nu despre asta este postarea ? nu fiecare comentariu descrie asta, inclusiv postarea principala ?

      Despre ce ai dori sa vorbesc in urmatoarele mele comentarii ?

      Imi cer scuze daca te obosesc pe un blog cu comentarii deschise.

      Si iti multumesc pentru sugestia legata de sanatatea mea psihica in timp ce tu esti cel obosit pentru ca un strain comenteaza.

      Nu in ultimul rand, ma bucur ca te numeri printre putinii care imi vor binele incercand sa imi spuna cum si ce sa comentez pentru binele lor.

    • @Grasu: Mă, și io am vrut să fiu deștept și frumos …da’ am ajuns pe mIRC și mi fugeau liniile ălea în sus, stăteam în fața unui ecran negru cu linii colorate din diverse culori (doh, foloseam BitchX)….obositor mâncațzaș.

      Și l am tot văzut pe Dragoș comentând de prin 2004? 2005? Să mor io dacă omu’ mi s a părut deplasat.

    • #8

      Stii foarte bine ca dupa primele doua paragrafe ai plecat dupa siteuri arheologice pe camp. As putea chiar spune ca a fost o minciuna continuarea.
      Cat despre ajutor…mai taie-le da-le dracu.
      Colegii din Kiev stiu ca ti-ai dorit invadarea Ucrainei?

    • #9

      2001-2002, eram op pe #cluj, si cel mai deplasat lucru pe care il vedeam zilnic era LORENZO cersind tigari prin Kiro :))

      20+ ani, fmm de viata, ce trece…pun pariu ca avem comentatori “neobositori” care s-au nascut intre timp.

    • #10

      @Dragos
      Stiu ca sunt aiurea acum. Imi pare rau. Dar ma ia capul cand vad, la oameni ce par in regula, dezacord intre subiect si predicat. “Mi.a placut mai multe chestii” nu e in regula.

    • #11

      Grasule – nu mi-am dorit invazia dar am fost convins ca se va intampla, iar ceea ce mi-am dorit, si imi doresc inca, e ca Romania sa aiba ceva de castigat din asta la final, chestie care, aparent, pe unii dintre voi va macina tare de tot.

      Pentru ca, soc si groaza, pentru mine exista un sir de prioritati, iar sus de tot este interesul national care e mai sus de suferinta prin care trece in mod provizoriu populatia de acolo.

      Un strabunic de-al meu a murit la Fantana Alba, masacrat de catre ucrainieni (nu “sovietici”, ucrainieni).

      S-ar rasuci in mormant stiind ca ca eu ii pup azi in cur pe urmasii asasinilor lui, si ca sunt mai apropiat de valorile tale, care iti permit sa uiti si de masacre, si de bucatile rupte din teritoriul Romaniei, si de lipsa facilitatilor de baza pentru minoritatea romana din Ucraina, samd.

      Dar o fac totusi, pentru ca amaratii aia care vin cu sutele de mii incoace nu au nicio vina pentru pacatele antecesorilor, dar, la fel ca rusii de rand, sunt responsabili in mod indirect pentru ce se intampla, prin empowerment-ul oferit liderilor lor.

      Astfel, nu am nicio problema de a le trata pe fiecare in mod complet separat si fara sa am remuscari, in sensul in care daca am (si am) ocazia sa ajut la efortul umanitar, o fac, iar in acelasi timp sa privesc cu ochii larg deschisi finalitatea care oricum nu depinde in niciun fel de mine sau de opiniile mele personale.

      Una-i una, alta-i alta, ca un semi sociopat functional respectabil ce ma aflu.

      In rest, nu am nevoie sa te conving pe tine, sau pe altcineva, de nimic.

      Esti nimic, un mizilic imbecil pentru mine si probabil un ins atat de insignifiant si sters in viata reala incat te inteleg pe undeva cand vii pe aici si ma tat futi la cap incercand sa scoti o reactie oarecare.

      Cam atat ai obtinut, acum ia-ti merindele si dispari, a fost prima si ultima oara 🙂

      Matem – da, am gresit din graba, am adaugat ulterior “si calatoriile”, iar timpul se scurgea dupa editarea initiala, omitand sa corectez acordul colectiv (plural).

      Felicitari pentru observatie, ochilor tai nu le scapa nimic.

    • #12

      Attreyu aka DragosC aka Dragos
      Mananci cacat cu polonicul asa cum am stabilit deja
      arhiblog.ro/crying-ucrainian/

  3. #13

    De mic mi-a placut sa calatoresc si cele mai romantice vremuri pentru calatorit au fost inaintea globarizarii, atunci cand chiar si o calatorie in Europa era exotica, imediat stiai unde te afli. Acum oriunde mergi oamenii sunt imbracati la fel , conduc aceleasi masini, au aceleasi Zara H&M KFC si Starbucksin fiecare centru de oras.
    In concluzie, in alta viata mi-ar fi placut sa fiu locomotiva de la Orient express din anii 1883 – 1914, sa mananc carbuni si sa scot flacari si fum, sa mi se deschida in fatza mea noi si noi locuri frumoase, sa fluier din cand in cand si pe oriunde trec oamenii sa ma salute cu bucurie, in fiecare gara sa fiu intampinat cu apa rece, flori si zambete, sa scrie Agatha Christie despre mine, sa iu amintit in poezii.
    Nu e usor sa fii locomotiva de la Orient Express dar e cel mai frumos lucru in care te-ai putea vreodata reincarna.

  4. #14

    Caine mi-as fi dorit sa fiu in alta viata.

  5. #15

    lenesule, lenesii te saluta!
    same here: lenes fiind, caut mereu linia cea mai dreapta catre solutie iar mintea mea e constant ocupata cu a gasi optimizari pentru cele mai idioate lucruri:
    – cum e mai bine sa asezi hartia igienica: cu patratelul care trebuie folosit inspre exterior sau inspre perete?
    – am invatat o gramada de keyboard shortcuts, numai ca sa nu misc mana cu mouse-ul mai mult decat e necesar.
    – care e cea mai buna metoda de a taia cartofi pentru cartofi prajiti, cartofi natur, cartofi taranesti
    – cate rosii, castraveti, ceapa trebuie puse intr-o salata pentru 2 adulti si un copil, astfel incat sa fie risipa.

    Culmea e ca mi se pare super interesant sa ma gandesc la astea, iar inainte ma frustra maxim ca pe altii nu ii intereseaza asa ceva sau ca fac lucrurile altfel decat mi se pare mie ca ar fi cel mai bine.
    Intre timp am invatat sa live and let be.

    Ma mai intreaba cateodata sotia la ce ma gandesc si imi e rusine sa ii explic ca sunt pierdut pe ganduri pentru ca nu am gasit solutia la cine stie ce cacat irelevant.

    • #16

      ahahahahaha EXACTLY THE SAME

    • #17

      Lenea adevărată e aia in care iti e lene sa optimizezi. Decât sa inham caii la caruta mai bine plec pe jos. Ma mai opresc pe drum, ma odihnesc in sanț…pana la urma tot acolo ajung

    • #18

      Ai uitat de cum stingi lumina mereu cand iesi din camera, cum strangi tubul de pasta de dinti din capat, cum alegi trasa ca la raliuri cand esti singur pe strada si nu tii cont de liniile de pe asfalt, cum parchezi daca ai loc dintr-o miscare urcand cu roata stanga pe bordura si apoi coborand fix cand ai ajuns pe pozitie, cum alegi sensul de traversare (in functie de ce semafor se face primu verde) pe zebra cand trebuie sa ajungi in diagonala pe trotuarul opus si multe altele.

      Decat sa cari 5 chestii de o data sa te chinui si sa te misti incet mai bine faci doua drumuri lejer.

      De asemenea urasc sa astept sau sa fiu asteptat. Daca am stabilit o ora, max 5 min diferenta, nu sfertu academic.

      Sunt expert in optimizari, nevasta-mea ma uraste pt asta :)))

    • #19

      Doamne….imi pare cunoscut.

    • #20

      Spot on. Same Here. Și mie îmi e Rușine sa răspund la întrebarea “la ce te gândești iubire?”.
      Doua joburi care s-au mulat cât de cât pe partea asta: Operations Manager și mai nou Project Manager.
      Culmea, deși introvertit de fel, la munca ma pricep sa citesc oamenii, sa comunic cu ei si sa ii motivez verbal.
      Acum, ca lucrez de acasă, soția rade de mine, zice ca mi-am găsit jobul ideal, nu mai vorbesc cu nimeni

    • #21

      cum e mai bine sa asezi hartia igienica: cu patratelul care trebuie folosit inspre exterior sau inspre perete?

      Aici nu e lene, e analiza de risc

      – daca e cu hartia spre tine, e suficienta o scatoalca de pisica si hartia se deruleaza pana ajunge un morman langa wc
      – daca e spre perete e mai greu s-o derulezi accidental

    • #22

      La treaba cu hârtia igienică, cică sunt discuții grele. Da’ s-au rezolvat, au găsit patentul: www.businessinsider.com/patent-shows-right-way-to-hang-toilet-paper-2015-3?amp

    • #23

      Me Too când vine vorba de optimizare aka meticulozitate.
      Dar știți ca la un moment dat asta se transforma în Alzheimer nu?

    • #24

      aaaa…serios?

    • #25

      @Cris: chiar daca sunt un semn de alzheimer atunci poate ajuta sa ai niste rutine foarte bine definite inainte sa uiti cum te cheama sau unde locuiesti

    • #26

      @Ender: nuuu, nu e semn de Alzheimer, doar ca persoanele care sunt mai tipicare, acorda atentie detaliilor, sunt predispuse la aceasta boala (la varsta inaintata fireste).

    • #27

      @Arhi: da

  6. #28

    Fost pasionat si interesat de rachete cam de prin clasa a 2-a. Pe la 14 ani mi-am realizat visul si am reusit sa construiesc si sa lansez o racheta. Au urmat cativa ani misto in care am proiectat, construit si lansat rachete care mai de care, inclusiv una destul de maricica la capu midia (cu Florin Mingireanu, ca il stii).
    Mi-am dorit sa fac facultatea la aerospatiale da’ n-au fost bani de Bucuresti, nici nu cred ca as fi avut tare multe optiuni de cariera… aia e, am gasit altceva.

    Mi-ar fi placut sa pot lucra ceva in domeniul de rezolvat si construit prototipuri si tinkering in general… can ce face Adam Savage si ce faceau baietii de la mythbusters (nu is show). Undeva unde pot aplica cunostinte din mai multe domenii, sa gasesc solutii la tot felul de probleme si sa pun mana sa construiesc ceva fizic. Daca ar fi putut sa aiba legatura si cu rachetele ar fi fost beton.

    Asa ma multumesc sa rezolv probleme in domeniul soft si sa mesteresc la aeromodele cu banii din soft (ca rachete e cam mega-ilegal acum). Sper sa ajung la un punct sa pot face destui din asta ca sa-mi pot mesteri aproape exclusiv la avioane.

    • #29

      vorbeste cu Florin Mingireanu, te poate ajuta cu rachetele, e unul din pionierii romani 🙂

    • #30

      Boss, vad ca ai optimizat si cititul, sa nu ajungi ca in povestea aia cu tipul ala care incerca treptat sa isi faca magarul sa nu mai manance nimic, idealul de optimizare ca sa zic asa!

  7. #31

    E imoral visul tau.
    Cineva muncește sa conceapă și să pună în funcțiune un sistem și tot ce lipsește este unul care sa îl corecteze și să arate ce ar putea fi făcut mai bine… Cam cum ar fi spectatorul la un meci de box.

    • #32

      pai de ce e imoral? visul meu ar fi un job, adica acel cineva sa ma angajeze sa il ajut, nu sa ma duc eu lemn tanase sa il trec strada

    • #33

      Dude, se numeste evolutie. Lucrurile nu sunt facute optim 100% din prima. Oriunde e loc de mai bine.

  8. #34

    Ceva pe biologie marina, explorare marina etc. Din pacate in afara de febletea mea cu chimia si niste biologie asezonata, nu m-am inghitit cu realele neam.

  9. #35

    Eu in clasa a 11-a voiam sa devin scriitor. Sa fiu un JK Rowling al Romaniei. Era o trilogie planificata despre vrajitori si vampiri, un univers aseamanator din Harry Potter. Scrisesem jumatate din prima carte, numai ca in facultate in anul licentei aveam writer’s block si in plus …licenta. Asa ca am abandonat visul. Si mai ales ca in Romania, anafabetismul e in floare si stam in josul listei la citit carti, desi Carturestiul o duce bine (stiu ca acolo nu numai carti se vand, am si lucrat la ei)

  10. #36

    Si atunci cand semnalezi o problema aparuta din prea multe verigi necesare in solutionarea ei si raspunsul este inca un pas adaugat, cu hartia aferenta? Btw,cred ca cheeeei, aici la noooooooi, pe acest pamant” oameni buni nu stiu daca au fost sau daca mai suntdar, siiguuuur,sunt oameni care pot sa foloseasca maximum de cuvinte pentru minimum de sens… lucru de 1an in sist bugetar de sanatate si nush daca ma mai tin nervii…nervij si sufletul ca, in puii mei, nu l-am sfarsit, se incapataneaza sa existe!

  11. #37

    Mie mear fi placut s-a fiu scritor dar an fine fara pile nu poti nimic an Romania multumesc sa aveti o zi, buna

  12. #40

    Inginer de sunet sau lingvist.

  13. #41

    ce vrei tu se numeste Lean Six Sigma 🙂 In functie de cat de lenes sau cati bani ai, iti alegi centura.
    Eu am doar green belt, nu ca nu as fi lenes, dar atat a ajuns bugetul, ba am mai pus si de la mine.

  14. #42

    Pina prin a 10-a mă bătea gindul să mă fac actor, deși mă îndreptam spre inginerie. Toată copilăria am construit modele, avioane, nave, mașini, zmee. Din a 10-a am trecut la electronică. Altceva. Cu actoria am încheiat socotelile cînd am ajuns la electricitate și magnetism in a 11-a și cam atît.
    Cu optimizarea mă ocup și eu. Orice chestie e făcută cu minim de efort, cheltuiala, energie. Am optimizat pierderea de căldură a casei, supraizolatie in pod. Lumini cu led pe gard controlate din aplicație. Hidrofor controlat din aplicație. Udare gazon și flori pe gard dintr-un automat dedicat pe ore-zile, pe baterii.
    Părinților le-am făcut la țară sistem de apa presurizat, hidrofor. Au apa curenta la conducta, dar udarea grădinii nu se face cu apa potabilă, așa că le-am pus sistem de 3.2 bar, furtune, automat de udare a roșiilor și ce mai fac ei acolo. Pentru prima dată au făcut o recoltă uriașă de legume, că au fost udate perfect.
    Ca hobby am făcut o statie cu senzori de măsurat calitatea aerului, vad mereu cînd incep să ardă unii gunoi în partea de vest a capitalei. Următorul pas e independența energetică. Panouri solare, invertor, apoi și mașina electrică de oraș. Nu mă bag cu statul la șmechereli, îl fac pe banii mei. Un sistem de 4.5kW putere (12 panouri) cu invertor autodeconectant de la rețea (cînd cade rețeaua) și battery ready Huawei costa cam 16 mii lei, preț integral.

  15. #43

    Din clasa I am spus ca eu voi fi sofer de Salvare. Dupa care s-a intamplat viata, iar in ultima perioada socializez cu angajati din zona asta si regret si mai mult ca nu m-am apucat serios sa fac ceva in sensul asta, acum cativa ani. Acum e prea tarziu, im too old pentru luat permis si alte alea, angajat macar 5 ani sofer pe altundeva, asteptat la plesneala sa se scoata posturi la concurs.

    • #44

      Dac-ai fi fost sofer pe basculanta ai fi putut canta:

      “Sunt sofer
      Pe basculanta
      Si-am nevasta
      Bagaboanta”

  16. #45

    Nu știu câți sunt familiari cu cântăreața Florence Welch, de la Florence and the Machine, dar vreau să fiu ea. :)) Să am talentul ei, gingășia ei, puterea, imaginația, creativitatea etc. În altă viață, Doamne Ajută!

  17. #47

    macaragiu

  18. #48

    Sunt exact ce am vrut sa fiu 🙂 De mic mi-a placut electronica, apoi calculatoarele, asa ca m-am facut inginer. Initial de electronica, dupa aia am virat spre embedded si SW 100%. Munca frumoasa pe bani frumosi, ceea ce va doresc si voua. Nu e chestie de noroc, ci de alegeri.

    • #49

      da, dar daca nu ai fi asta?

    • #50

      Nu stiu, e o alegere pe care am facut-o atat de devreme incat nu am alternativa. Gen, am fost d-ala care s-a dus de buna voie la clubul de electronica de la Palatul Copiilor, nu trimis de parinti. M-as fi dus si la ala de calculatoare dar a fost omor la inscriere – efectiv cu bataie intre parinti.

  19. #51

    Pe la 17 ani m-am apucat să fac muzică (FL Studio). Am ajuns, folosind puterea Youtube-ului de atunci, să colaborez cu niște oameni de prin state (Jim Jonsin de exemplu), aveam “manager” în Seattle, iar prin 2013 am fost unul din cei care au avut viziunea de a aduce trap-ul în țărișoara asta balcanică. Parte din Beat Prodigies, am contribuit (ok, cumva infim, but still) la punerea bazelor pentru Șatra Benz. Punct în care ai mei, toți, mi-au zis să termin cu prostiile (consideram atunci să studiez muzica) și să mă fac ceva… o ocupație adevărată.

    Colegii mei din “echipa de muzică” sunt acum mari vedete, livin’ the good life, iar eu… bugetar.

    A, și ai mei salivează de drag la copiii talentați de la televizor.

  20. #52

    La noi la companie avem Process Engineers, care fix asta fac (teoretic), imbunatatesc si optimizeaza cum anume functioneaza compania, sa fie cat mai eficient si cu oameni si bani cat mai putini.
    Cand eram mica am vrut sa ma fac medic, avocat sau detectiv. Avocatia a trecut repede, medic regret si acum ca nu am ajuns, dar am luat decizia buna, nu am personalitatea care sa ma fi ajutat sa fiu un medic bun (you really need to be 100% confident), detectiv mai sper ca intr-o zi o sa gasesc un job care sa aiba legatura si planuiesc sa studiez criminologie, pentru mine cel putin, daca nu pentru un job.
    Am terminat facultate de Electronica Aplicata, cu regretul ca nu am dat la medicina in minte, am facut un pas lateral cu master in Biomedical Engineering si acuma lucrez pe post de Sr. Clinical Engineer pentru o firma Belgiana in spitalul principal din Copenhaga, fara nici o legatura cu electronica. Cumva, cumva tot am dres-o spre medicina.

    P.S: romgleza pentru ca nu mai stiu sa ma exprim complet si cu nuante in limba Romana 🙁

  21. #53

    Cand eram mic copil, desfaceam bicicleta toata ziua, scotand toate piesele din butuc, curatandu-le, gresandu-le. Voiam sa fiu mecanic auto, dar viata m-a indreptat in zona actelor si a biroului. Cand mi-am facut casa, am construit si un canal auto, in dorinta de a lucra cate ceva pe la masina. Dar pana acum constat ca am bagat bani degeaba in el, doar schimband uleiul si filtrele o data pe an.

    In alta ordine de idei, cred in viata viitoare, intr-o judecata de apoi si intr-o rasplata a credintei in Isus

  22. #54

    Eu cand eram mic imi doream sa devin musafir.

  23. #55

    Io as fi vrut sa nu fi trecut prin toate prin care-am trecut, cateodata stau si ma gandesc ca dac-as fi avut de ales, n-as fi vrut sa ma nasc.

  24. #56

    Star rock, fotbalist la AC Milan sau Real Madrid.

  25. “Fă te mamă inginer, să le zici tu la alții ce să facă”

    Yea. Am ajuns inginer de a râs ăla de la pașapoarte acu 2 săptămâni că nu aveam amprente ok ca să fie scanate cu porcăria aia de scanner. Cam așa arată mâinile de inginer mai nou.

    Ce as fi vrut sa fiu? Ginecolog de vedete.

    • #58

      Da frate da crezi tu ca daca e vedeta nu poa’ sa aiba latzei sau te miri ce boala, adica pizda e pizda, vedeta sau nevedeta. Plus ca cu cat ai de tratat paciente mai “celebre” cu atat responsabilitatile sunt mai mari, si te trezesti cu procese de nu te vezi.

    • Decât inginer….

    • #60

      linginer da 😀

  26. #61

    Ce muncesc acum e cam ce mi-am dorit sa fac cand eram in liceu, so sunt pretty much OK with that. Dar, daca nu, mi-ar fi placut sa fiu veterinar, sau sa am un mic business de cofetarie/patiserie. Daca as fi fost un pic desteapta, alegeam sa devin housewife, pt ca imi plac toate activitatile legate de casa (gatit, curatenie, gradina etc.)

  27. #62

    In copilarie voiam sa fiu profesoara. Am ajuns corporatista si sunt foarte multumita cu asta.

  28. #63

    Mi-as fi dorit sa fiu bogat in alta viata dar la modul obraznic. Pur si simplu sa nu muncesc nimic. Tin minte cand am lucrat la prima firma nemteasca: patronii veneau la sediul firmei o data pe an cand board-ul le povestea cati bani le-au facut. Apoi se urcau inapoi in elicopter si se intorceau in Elvetia unde am inteles sa se ocupau de o herghelie de cai, cu plimbatul cu iahturile, vanatoare, chefuri in high class cu lume buna, caritate pt PR, colectii de arta si alte cele ce muritorilor de rand nici nu le trece pe langa cap. Dar hai sa visam ce am fi muncit altfel ! 😀

  29. #64

    In alta viata mi-ar fi placut sa am umor. Ceva cam intre Nea_Ilie si LeBigOne (care vad ca se cam trage pe cwr in ultimu’ timp p-aci). Daca nu, macar un hibrid intre Laurent Baffie si Sugar Sammy, sa am replica instantanee. La alte meserii nu ma gandesc, am facut mult prea multe deja in viata asta:))

    • #65

      Vezi ce pățești dacă te-ai oprit în Franța? O săritură peste lac și hopa, ai fi putut ajunge la Nea Ilie în curte. Beai o cafea cu suedeza 😉

    • #66

      Nu voi intra in State nici in alta viata. Basca Franta e istorie, mi-or fi ajuns eternitatile alea de le-am trait p-acolo. Cat despre Nea_Ilie, cand vrea domnia sa pentru cafele, cred c-as bea pana dupa extrasistole incolo.

    • #67

      cum s a acomodat doamna cu sushi de porc si mici?

    • @nea_zăpadă, lasă că nici eu nu vin în Franța, am văzut Ratatouille, mi-e de-ajuns.
      Chiar, am vrut să te întreb, cum îi zice la wifi în franceză?
      Le signal librement accessible sans l’utilisation de fils – cumva?

    • #69

      @Señor: no problem, era obisnuita de mult, mananca absolut orice. Adica si slanina, si piftie, si coliva:)). Noua ne place sa mancam de toate, nu-i problema, ne adaptam maine si pe luna, si-n Kirghistan.
      @Nea_Ilie: ii zice fonetic. Dupa regulile englezei, ar veni cam “we fee”.

  30. #70

    Cînd aveam 5 ani vroiam să mă fac doctor, în consecință exersam deja cu vreo două puștoaice de aceeași vârstă, jucându-ne “de-a doctorul”. 40 și (spre 50) de ani mai târziu, încă mă mai amuz să le fac să roșească pe respectivele când ne întâlnim, aducându-le aminte episodul.
    Sub influnența nașului meu, ofițer combatant, comandant de unitate de pionieri atât pe frontul de est cât și în vest, am vrut să fiu ofițer. Și am reușit să fiu unul, din ăia adevărați (am avut ocazia să mă validez, cum se zice, nu vorbesc din auzite și din cărți). Nu încetez să mă minunez ce căcat au reușit să facă comuniștii din instituția asta și din profesia asta, și cum reverberează mizeriile lor până în zilele noastre. Atitudine pe care am avut grijă să o și afișez, lucru care a dăunat, ca să zic așa, carierei. Asta e. Deci tot asta mi-ar fi plăcut și în altă viață.

  31. #71

    Muncitor 8-16 cu responsabilitati medii, fara functii de conducere, venit mediu era suficient.

  32. #72

    Când eram copil visul meu era să devin marinar (și poate președinte, da’ nu știam la vârsta aia). Dacă mă întrebi acu’, cred că mi-aș dori să mă reîncarnez într-un motan în Istanbul. Iar dacă e să fie tot om, atunci poate să fie la fel cum a fost, cel puțin până acum.

    • #73

      Moa, un motan in Istanbul! Ce vis luminos! Acu ca ma gandesc nu suna rau nici motan in Moscova, dar sa fie de maine si sa ma cheme Behemoth si de restul ma ocup eu.

    • #74

      Ce motan in Istanbul, frate? Am avut senzatia ca-s mai multi motani decat barbati acolo. Basca pe strazile alea tre’ sa urci, cobori, urci…

  33. Bună ziua, am auzit că v-a fost dor de mine 🙂
    N-am visat niciodată că o să mă fac ce-am ajuns să fac, aveam în cap doar să colind lumea și să văd toată planeta.
    Doctor nu mi-ar fi plăcut că m-aș fi certat cu toți pacienții.
    Cum m-am certat eu cu doamna doctor Oana.
    – Hai doamnă, lăsați-mă cu prostiile, mă puneți să fac infuzii că așa ați auzit dumneavoastră într-un horoscop…
    Doamna Oana urlând:
    – AM ZIS STETOSCOP!

  34. #76

    De mic îmi plăceau trenurile . Îmi doream sa fiu mecanic de locomotivă . Nu am reușit .

  35. Mecanic auto

  36. #78

    Pilot pe avioane de vanatoare. Eram topit dupa anumite modele de Saab, Mig 29 sau F Hornet, F117 Nighthawk. Dar viata a avut alt curs, primind ochelari de vedere cu dioptrie maricica.

    • #79

      I second that, am jucat simulatorul ala de F117 din ’93-’94 de l-am rupt. Am jucat si simulatorul de Comanche/AH64 dar neah not the same, avionul ala m-a fascinat mai mult decat cele ce au urmat.

      La fel, cunostintele mele de matematica (antitalent si geografie precum si pb mai serioase la unul din ochi mi-au taiat orice sansa in directia asta). Inca cochetez cu ideea de a face o scoala de aviatie civila pe banii mei. In eventualul context al razboiului as avea bonus o viata mai buna in caz de incorporare :).

  37. #80

    Tot timpul am vrut sa ajung antreprenor, stiam ca-l aveam in sânge de cand eram copil, tot timpul mi-a fost lene sa ma bag, tot timpul am ales calea ușoară.
    Acum 10 ani, forțat de foame si neputința de a-mi întreține familia am deschis prima firma ( dupa ce am trecut prin 10 joburi).A funcționat cu succes, am mai facut 4 si le-am vandut in varii domenii ( producție si servicii).
    Daca as avea o alta viata, mi-aș dori o viata in care sa fac același lucru, dar sa NU MAI FIU COMOD !
    Sa nu mai las pe maine, sa nu ratez o gramada de bani ca nu am chef si o sa stau azi in pat.
    Vreau in alta viata sa nu ma mai nasc leneș !

  38. #82

    Cetin, ceea ce iti doreai tu se numea OCI = Organizarea si Conducerea Intreprinderii in Poli

    Ce imi doresc ACUM sa ma fii facut- medic veterinar, dar chimia e grele

    Ce am ajuns: inginer, “reparam” tot in casa, copil fiind…. adica desfaceam tot sa vad ce are inauntru, da la prize m am oprit

  39. #83

    Eu in alta viata as fi vrut sa fiu femeia cu mustata!

  40. #84

    Buna Arhi, exista acest job in companii – mai ales cele care au specific de productie. Posturile sunt Specialist de Imbunatatire Continua, sau Specialist LEAN. Acestia au ca scop sa optimizeze procesele de asa natura incat sa rezulte un randament maxim cu costuri minime. Cu alte cuvinte se identifica parte de “non valoare adaugata” ce trebuie redusa si chiar daca posibil eliminata, deoarece clientul final plateste doar partea de valoare adaugata. Si ce dadeai exemplu cu “sa intru intr-un santier…” este un instrument ce in engleza suna “Value stream mapping” sau VSM caez analieaza cum curge valoarea adaugata intr-un proces cap-coada.

  41. #86

    Bogat cu pile, combinații, relații, conturi offshore, să știu placerea aia pe care o au generalii de servicii, judecătorii/procurorii & alte înălțării sociale din a-i urî pe restul. Să știu cum se simte disprețul al celor opulenți, respectiv cei care știu că sunt semi-zei pe planeta romanica.

  42. #87

    In clipa asta as fi vrut sa ma fi nascut cat mai departe de Rusia, undeva prin Australia, Africa de Sud sau pe oricare insula exotica din emisfera sudica, oriunde unde stiu ca nu reprezinta tinta pentru rachete rusesti.

    Cand treci prin momente in care ai un dictator dement in vecinatate care te ameninta cu rachete si ai stat 30 ani sub un sistem politic infect, nu-ti mai vine sa te gandesti nici la cariera, nici la bogatie, nici la frumusete, nici la realizari, doar libertatea si viata, astea sunt importante.
    Si mai ales sanatatea daca tot traim in epoca post-pandemica.

  43. Frumos content!

  44. #89

    Imi doream sa devin actrita si mi se parea ca in felul asta pot fi orice.

  45. #90

    Cosmonaut. Poate data viitoare….