Dacă tot am ajuns la sală, am remarcat nişte chestii, nu foarte plăcute.

– După o zi de efort fizic moderat, zici că mă rup în 2. Înainte, băgam 2 aspirine şi o baie fierbinte şi aia era, trecea tot. Acum, cam nu. Chestia nasoală e că acel înainte nu e chiar atât de departe în urmă.

– Rezistenţa fizică, de la 0 la minus infinit. Am făcut 300 de abdomene şi am crăpat. Nu mai zic că după 10 minute pe bandă, la viteza 6, încep să văd dublu.

– Simt nevoia unui partener de efort, care să mă tragă după el puţin. Din păcate, cei cu care am fost la sală anul trecut put de neseriozitate, iar restul ori sunt slabi de vezi prin ei, ori nu au greţuri de astea cu sala de forţă. Deci sunt condamnat să fac singur.

– Life sux. Îmbătrânim.