Din pacate, acel ministru cu coaie nu ar fi putut sa fie un rroman, pentru ca rromanii au inventat proverbul cu capul ce se pleaca, sabia nu-l taie si fuga de raspundere. Asta cu fuga de raspundere se vede oriunde, pentru ca rromanul, decat sa dea o semnatura, mai bine isi taie o mana, ca cine stie ce semneaza.

Revenind la ministru cu coaie, el se numeste Kelemen Hunor. El e singurul ministru, din 2000 incoace, care a avut curajul de a da unda verde investitiei de la Rosia Montana, prin eliberarea certificatului de descarcare arheologica. Toti ceilalti ministri au reusit sa o dea de gard, pasand responsabilitatea generatiilor ce va sa vina. Niciunul nu a avut curajul sa zica Da bai, sa inceapa sau Nu bai, sa se duca naibii cu investitia lor, noi o sa ii trimitem pe cei din Rosia Montana la cules de ceaiuri, pe care le vor vinde in piata si cu banii rezultati, vor construi vile cu 40-50 de dormitoare, cu care vor face turism.

E logic ca nimeni nu a avut curajul sa ii trimita acasa pe cei de la RMGC, dacă proiectul era rău sau să le permită începerea exploatării, dacă era bun, pentru ca e mai bine ca responsabilitatea sa o aiba altcineva, in caz ca… Desigur, dupa ce lucrarile vor incepe si totul va merge spre bine, fiecare lachet care a stat in fotoliul acela isi va aminti cum ca pe vremea guvernarii sale, minsterul sau a avut o contributie intensa la dezvoltarea proiectului.

Restul sunt poveşti.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.