fun

Acum câțiva ani, unul din sfaturile sfătoase și de mare angajament care se dădea la orice conferință unde se discuta problema publicațiilor de jurnalism cetățenesc (a se remarca că nu folosesc cuvântul blog, pentru că lucrurile evoluează) era că omul din agenție trebuie să se împrietenească cu bloggerul cetățean, să dezvolte o relație.

Pe moment a fost ok și a fost bine, erau niște relații cât de cât umane, lucrurile mergea, totul era ok. După aceea, însă, as usual, se duse naibii totul. Pentru că s-a pierdut măsura în relații. Nu mai poți, ca om activ în social media, să dai o bășină, că se va găsi automat cineva să o analizeze cantitativ și calitativ și să îți ofere ceva în locul gazului pierdut. Gen dacă ai făcut cumva greșeala să scrii undeva că ți-e foame, toate șaormăriile și hamburgăriile se înghesuie repede să îți trimită un mic pachețel cu de-ale gurii. Nu nu, e de drag, nu e nici o obligație, mă-nțelegi.

Problema nu ar fi mare, dacă s-ar limita aici. Problema e că oamenii aceia, pentru că trimit câte un pișcot cu țintă, au impresia că au cumpărat dreptul la opinie a celui ce scrie.
Ascultam cu tristețe și mă minunam, zilele trecute, povestea unui prieten care s-a trezit tras de urechi de către un tip dintr-o agenție, tip cu o reputație dealtfel destul de slăbuță, ca să fiu eufemistic, pentru că își exprimase o părere despre ceva din piață. Argumentul suprem Nu trebuie să îți fie ciudă că nu ești luat în campanie.

Pentru că, nu-i așa, în mintea lor blondă, nu poți scrie decât dacă ai un interes. Da, dragilor, asta o fac amărâții ăia pe care îi plimbați moka pe la toate evenimentele unde mai câștigați și voi bani de un moet. Cei care mai ciupesc un feminelle de ici, un beculeț de colo sau o invitație la film de dincolo. Noi, ceilalți, ne păstrăm în continuare verticalitatea și dreptul de a ne spune părerea sinceră despre orice.

Știm că nu vă place. E normal. Dar nici nouă nu ne place de voi și nu ne place genul acesta de abordări. Și, după cum bine ați văzut, putem trăi foarte bine fără voi.
Există oameni care apreciază și verticalitatea, nu doar șobolanii.