Vă spun, cu mâna pe inimă, că șoferul era cu capul întors spre pieton și îl înjura. De ce, habar nu am, pur și simplu defula în cabina lui de la farmacia inimii catena și își găsise pe amărâtul ăla care traversa strada extrem de corect.

Tot timpul mă întreb de ce. De ce este ura asta în trafic, ură pe care nu am găsit-o nicăieri în europa, nicăieri, și am condus prin majoritatea țărilor europene la care am avut acces. Nicăieri nu există săritul ăsta la beregată fără niciun motiv real, agresivitatea extremă în orice situație. Nicăieri.

Desigur, explicații pot fi multe. Traficul distrus și inexistența unui orizont clar în care se va întâmpla ceva în bine. Orele pierdute aiurea în mașină, ore care ar putea fi petrecute util, muncind sau alături de familie. Lipsa unei ocrotiri din partea poliției rutiere, care a devenit o parte integrantă a problemei, cu șpăgile lor, cu statul la pândă în boscheți ca singur remediu pentru trafic.

Nu știu, mai spuneți și voi.