Fusei ca de obicei la o scurta partida piscicola. Printre guvizii de zi cu zi, cu care imi hranesc familia, io-te ce prinsei azi, la rama:

Dupa pescuiala, prea ars de soare simtindu-ma, am fugit putin pana la Eforie Nord, sa fac o baie. Initial am fost fermecat de o caprita, care juca o minge prin apa.

Dar numai la prima vedere, pentru ca uitandu-ma mai atent, mi-am adus aminte de ce au disparut dinozaurii.
PENTRU CA FEMEILE LOR SE INGRASASERA PREA TARE SI NU SE MAI UITA NIMENI LA ELE!

Si pentru ca spuneam mai ieri de jegul care ramane pe litoral, astazi am realizat ca nu am de ce sa comentez, oamenii sunt invatati cu mizeria, o cauta si doresc, sa se balaceasca in ea. Altfel cum puii mei, din atata imensitate de plaja, goala, tu iti gasesti sa asezi cearceaful la 20 de centimetri de un mare morman de gunoaie?? Si mai si muscau delicat dintr-o saorma, din care mai scuipau, la fel de delicat, din cand in cand, cate un zgarci sau o ramasita de folie de aluminiu ramasa, hulpav, printre dinti.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.