În ultimii ani am mobilat de la zero, 2 case, la un interval de 1 ani. Mobilat însemnând luat de la zero, de la gaura din podea pentru vasul de toaletă, mobilier de baie, cadă, lustre, uși, tot tacâmul. Ba chiar, la ultimul, am spart o gaură în peretele de cărămidă ca să fac o ușă de legătură între un apartament și o garsonieră, pe care am vrut să o includ în apartament. (hot tip, când vine băietul care sparge pereții cu flexul ăla uriaș, spuneți-i să vină cu ceva mai mult de 25, cât e standardul. Întotdeauna e mai mult.)

La prima casă, am fost, recunosc, român. Am luat conform prețului. Cât e aia care îmi place? Atât. Cât e aia care nu îmi place, dar e relativ funcțională? Cu atâta mai puțin. Perfect, o iau! Și așa am mobilat o casă, în care locuiam, cu chestii pe care nu le puteam suferi și, în fiecare dimineață, când mă trezeam, mă apucau dracii de la cât de mult mă enervau.

La cealaltă, am schimbat macazul. Am luat fix pe gustul meu și ce mi-a plăcut mie și Lunei. Vrei cadă ovală, de 2 metri? Ia, mamaie, cadă ovală. Uite ce bideu frumos, dreptunghiular, cum ne place, ia și bideul. Recunosc, am dat chix cu vasul de toaletă, pe care l-am luat prea înalt, dar am rezolvat cu o scăriță de aia cu încălzire în tălpi și motoraș electric, ca să stai conform normelor de la Institutul Parhon. Am închis bucătăria cu sticlă, ușă de sticlă, totul arată ca în filmele din capul meu. Nimic ostentativ, doar decent.

Știți ce plăcut e să te trezești dimineața și să fii fericit că ești la tine acasă? Că ai toate exact cum îți dorești, că totul funcționează ca să îți facă viața mai frumoasă? E incomparabil.

De asta zic. Dacă vă mănâncă să vă luați casă, nu vă zgârciți la mobilier și la funcționalitățile din ea. Pentru că acolo vă petreceți majoritatea vieții. Meritați să fiți fericiți, în casa voastră, după ce trageți ușa după voi.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.