Nu pot să consum nimic de la libaneji. Încă de când prestam sub glorioasa baghetă a lui Sorin Marin iar grupul era decis că mâncarea libaneză e cel mai bun lucru pe pământ după inventarea trenului inferior la femei, eu eram singurul care făcea notă discordantă. Singurele chestii care le puteam mânca erau nişte bucăţi de carne tocată, sub formă de mici, care aveau un gust cât de cât de carne. În rest, numai chestii cu gust de alune, şuberekuri cu sos de zici că e gem şi alte mizerii de deşert.

Ideea e că diseară trebuie să mă duc la un libanez cu cineva şi nu ştiu ce să comand, ca să pot să şi mănânc? Nişte idei mi-ar prinde bine, ce babaganouşul meu.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.