Joi, când am fost la dentist, era aşa de frumos afară de parcă era primăvară. Şi cum de ultima oară când mi-am reparat ştergătoarele, a mai circulat şi nevasta cu maşina, clar nu mai am ştergător pe partea dreaptă. Bine, nu mai am nici oglinjoara aia mică de punct mort, dar cine stă să mai numere detalii de-astea?

Aşa că, m-am dus, mi-am luat lagăr de ştergător, am mai dat 25 de lei pe el, m-am asigurat că am şuruburi de care trebuie, să nu mai păţesc ca data trecută şi hai acasă să le schimb.

După chinul şi nervii de rigoare, că şi acum când scriu, mă doare mâna stângă de la toporul utilizat pentru scoaterea lagărului vechi, am reuşit. Schimbat, înfiletat, rezolvat. Şi într-un timp record.

Fericit de numa-numa, mă duc în portbagaj, să iau braţul de la ştergător să îl montez…pauză. Braţul, ia-l de unde nu-i. Sun nevasta, unde-i ştergătorul. Dragă, e în portbagaj, unde l-ai lăsat. Dacă nu e acolo, tu ştii ce ai făcut cu el.

Normal că nu mai era în portbagaj. În portbagaj aveam un mare sac de cărbuni de grătar, un grătar, vreo 2 răftuleţe puse de doamna să stea toate în ordine, dar braţ de ştergător, nu.

Concluzia? Hai naibii să îmi cumpăr ştergător. Mă duc pe Poporului, unde e mafia ştergătoarelor de parbriz, iau braţ de ştergător, ULTIMUL, de la ultimul magazin de pe strada aia, de zici că Nova e Ferarri, dau 25 de lei pe el,  îl montez, piuliţa se strânge, nu mai ştiftuiesc  şurubul, fericire.

Dau să pun ştergătorul meu cu figuri, iarăşi pauză. Braţul ăla de ştergător nu e ca şi cel vechi. Ca să montezi ştergătorul, îţi trebuie 2 bucăţele de plastic, care se montează pe ştergător. Iar bucăţelele alea de plastic erau în portbagaj, lângă vechiul braţ de ştergător. Şi, logic, lipseau şi ele.

Hai înapoi pe Poporului, să cauţi 2 bucăţele de plastic. Bineînţeles că nimeni nu avea sau dacă aveau, nu voiau să le vândă. Prin urmare, am mai dat 25 de lei pe o lamă de ştergător.

Şi uite-aşa, acum am şi eu în sfârşit, ştergătoare pe ambele părţi ale maşinii. La preţ de ştergător de Lamborgini. Diablo.

Partea proastă e că parcă nu mai ţin frânele…