transfagarasan (15)

Una din chestiile care m-a uimit major pe Transfăgărășan a fost asta. Cele câteva tarabe cu mezeluri tradiționale, aflate pe marginea drumului. Băi copii, sunt fix pe marginea drumului. Nu există frigidere sau ceva pentru niciunul din acele produse alimentare.

Produse alimentare care stau atârnate pe sfori, afară. La 30 de grade. DIRECT în praful de pe drum și tonele de noxe lăsate de miile de mașini care trec tot timpul pe acolo. Pe bune, adică nu există nici un fel de control în zonă? Dacă ar face asta în București, cred că ar plăti amenzi și copiii copiilor lor, nu doar ei.

Dar ce e mai HALUCINANT și NU O SĂ ÎȚI VINĂ SĂ CREZI este că oamenii cumpără relaxați. Ce dacă a stat în aroma de plumb de la mașini? Sigur e bun, doar îl vinde doamna asta îmbrăcată în țărancă, e o femeie de încredere, shutup and take my moneh.

Gizăs…

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur