La mine în piață e plin de tarabe cu chestii de la Sibiu. Mezelurile? Cele mai bune mezeluri de prin depresiunile sibiului, numa’ gustați, să vedeți ce bunăciune de mezeluri. Brânzeturile? Normal, cele mai bune brânzeturi de Sibiu posibile.

Băi, dar știi, totul e de Sibiu. Poate vreau o brânză normală, nu atât de grasă și bună precum aia de Sibiu. O brânză de ciorogârla, eventual. Nu am de unde să iau, pentru că totul este de la Sibiu.

Așa că azi dimineață, am plecat în piață să iau cele necesare unui mic dejun copios, de Sibiu. Am luat cârnați semiafumați de Sibiu, parizer de Sibiu, cremwurști de Sibiu, mușchi file de Sibiu. Nu am luat brânză, pentru că am intoleranță la lactoză.

Am ajuns acasă, am făcut un frumos platouaș, după care am mușcat cu poftă din cârnat. Care era, bineînțeles, stricat. De Sibiu. Cremwurștii, amari și stricați. De sibiu. Mușchiul, talpă verde. De Sibiu. Doar parizerul era ok, mă gândesc că MDM-ul de Sibiu nu se strică atât de ușor.

După care mi-am găsit și explicația.
Doar curentul electric de Sibiu este potrivit pentru acele mezeluri. În schimb, când toată turma de sibieni vine la bucurești și dă de curentul ăsta de la mitici, mezelurile se strică singure. De nervi. De Sibiu.