Si ca tot vorbeam de Oblio si amintirile copilariei, am gasit pe net si jocul pe care l-am jucat cu fratele meu 4 zile (si nopti) la rand, fara pauza decat de mancare si excretie, pana l-am terminat. Asta desigur pe vremea cand existau tot felul de console Nintedo sau Plaistaisan, cu casete galbene. Ce vremuri frumoase.
Si cum este un joc free, fara licenta, l-am urcat pe net si vi-l dau si voua. Or fi cativa bosorogi ca mine pe-aici, care sa isi mai aduca aminte de Mario.
DOWNLOAD

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt

Loading RSS Feed

18 comentarii Adaugă comentariu

  1. #1

    True that! Si eu l-am jucat. Ce vremuri!
    Multam pt joc. O sa-l descarc chiar acum.

  2. dap. super tare:))

  3. Nice, ne intoarcem la origini!

  4. marius, simple is better

  5. Desigur!
    Asa zicea si Adam inainte de Eva!:)

  6. sa nu vb de cel care a intemeiat ghinionul in lume….

  7. din pacate sunt disperat:)))

  8. Dupa…, sau fara…::::))))

  9. nu dude, din cauza…

  10. Aha, am inteles!
    Deci nu are nici o legatura cu….

  11. nu..e cu…

  12. Complicata e treaba asta!
    Si cand te gandesti ca totul a plecat de la…

  13. da….mare pacat ca s-a ajuns la…

  14. Bine, hai sa ne oprimm si sa ne apucam de……treaba! 🙂

  15. Mercy Arhi… chiar imi era dor de jocu asta 🙂

  16. mama cat am jucat la jocu’ asta……..:))

  17. Ma faci bosorog acum :))