Ieri a fost o zi de consolidare a iubirii mele pentru organele de represiune ordine și disciplină cetățenească.

Primul act de iubire s-a consumat pe centură, unde tipul din imagine îmbrățișa porumbul, în BMW-ul proprietate și nimeni nu îi băga în seamă, iar 100 de metri mai încolo, sub pod, erau 5 (cinci) mașini de poliție, trase frumos, la umbră, să nu se încingă prea mult rețeaua neuronală a organelor.

Al 2 lea act s-a consumat la intrarea în Măgurele, unde era tras pe dreapta un logan de poliție, iar o distinsă curvă centuristă era băgată cu capul înăuntru, pe geamul din dreapta, cu piciorușul stâng ridicat în aer, iar domnul polițist de la volan râdea, și râdea, și râdea, vesel nevoie mare. Colegele curve rezemau în continuare bolovanii, așteptând clientela selectă din zonă.

Păi dacă nici noi nu avem organe de ordine, atunci cine?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.