Mai ţineţi minte mIRC-ul? Sau poate că îl mai practicaţi chiar. Mai ţineţi minte puterea OP-ilor? Sau huh, a dumnezeilor, a IRC-OP-ilor?
Ţin minte că era un tip, parcă…Zmeu, rromân stabilit în america, era IrcOP. Dumnezeule, când intra ăla pe un canal şi scotea X-ul, tremurau chiloţii pe useri.

Aţi auzit cumva de oamenii ăia? De canale de IRC numite în diferite moduri? De userii 500 care erau dumnezei pe canalele proprii, pentru că puteau comanda la X (waw!) să te baneze?

De cîte ori nu v-aţi trezit gândindu-vă, uau, mă urmăresc 1000 de oameni pe twitter şi am 10 000 de unici. SUNT CELEBRU. Oare de ce se uită tipa aia la mine? Cred că m-a recunoscut de pe blog. Ah, să mă prefac demn.
Deşi probabil fata se uita la tine cu milă, pentru că eşti gras, urât şi dizgraţios. Iar demn nu ai cum să fii.

Asta este celebritatea pe internet. Asta este celebritatea pe forumuri, pe bloguri. Fum. Un IrcOP care poate goni X-ul sau un admin de forum care poate bana un user prea vesel.
De aceea web 2.0 inseamna socializare, intalniri intre oamenii din spatele siturilor lor si cercetarea valorii lor si in alte conditii decat in chiloti in faţa monitorului.

Atâta timp cât nu ai credibilitate offline, reprezinţi fix zero. De asta Bobby Voicu, Zoso sunt celebrităţi în toate mediile. Pentru că au cuvânt şi în afara blogului propriu.

Restul nu suntem decât ca Zmeu, IrcOP-ul de pe undernet….