Uitându-mă la accidentul din muntenegru, unde sunt 18 români morți, am realizat că totuși, e un lucru bun că am fobie de transport, practic niciodată nu voi fi prins în asemenea capcană.
Mai exact, am fobie de mers cu autocarul, cu trenul sau orice alte mijloace de transport în comun care merg cu viteză mai mare de 40 kmph.

De aceea, oriunde mă duc, prefer să merg cu propria mea mașină, eu fiind primul șofer în care am încredere în această viață. Al 2 lea e nevstă-mea, șoferul de alcool al familiei. E mai obositor, dar mă simt relaxat, nu stau ca pe ace, nu înjur în gând aptitudinile automobilistice ale nimănui și, în general, mi-e bine.

Păcat de oamenii ăia din autocar…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.