Să mergeţi seara pe strada Maior Coravu. Iar dacă mergeţi cu maşina, să mergeţi cu grijă. pentru că atleţii se antrenează la standarde internaţionale, fix pe stradă, printre maşinile în mers. Strada e singura pistă de atletism pe care o au.

Mai ţineţi minte stadionul Lia Manoliu, fostul 23 August? Pe pista lui mă antrenam eu prin liceu, să dau bacu` la sport. Acolo am sărit pentru prima oară la o groapă cu nisip şi tot acolo am învăţat că la 100 m garduri, cei 7 metri dintre garduri trebuie străbătuţi în nici mai mult, nici mai puţin de 3 paşi. Era stadionul naţional.

Între timp, domnii din conducerea foruriulor sportive, au decis că avem nevoie de un stadion nou, că ăla e prea vechi şi nu respectă standardele.
Aşa că acum avem un nou stadion naţional, doar că fără nici un fel de urmă de atletism în el. Suntem singura ţară din europa care nu are un stadion de atletism în capitală. Pentru că avem stadion de fotbal, frate.

Cui îi pasă de atleţii care nu au unde să se antreneze? Cât timp un Mutu şi un Chivu au unde să vină să fie adulaţi de analfabeţii care îi idolatrizează, nimic nu mai contează.

Desigur, la proximele mondiale sau olimpiadă, vom strâmba dezgustaţi din nas la eşecurile lotului român `nu mai e ca pe vremuri, nu sunt în stare de nimic rataţii ăştia`, uitând că rataţii au fost sacrificaţi pe altarul lui Mitică şi Mircică, cei 2 nemuritori.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.