Sunt un cetățean obișnuit care-și dorește în Schengen, deși asta, cumva, îmi poate periclita cariera. Cetin știe!
De ce trebuie România să intre:
– pentru a elimina din vidul legislativ amnistierile personalizate, dosirea, înfundarea sau uitarea unor dosare;
– pentru a face organizațiile și instituțiile de stat să recunoască faptul că multe din „descoperirile „, „anchetele” și dosarele în lucru sunt de fapt rodul cooperării cu organisme europene;
– pentru desfundarea vămilor cu Europa;
– pentru transparență și dispariția anumitor comisioane în afaceri;
– pentru fluidizare în toate domeniile;

Știu, sunt multe alte avantaje pe care integrarea în spațiul Schengen le poate aduce și aș prefera să văd că încercați să le elaborați în loc să spuneți că nu avem ce căuta acolo.
De 15 ani ne așteptăm locul că europeni adevărați. Da, suntem EU, dar cumva condiționați.
Apreciez eforturile clasei politice din România pe care o simt focusată pe acest subiect și, deși pare incredibil, pare că opoziția și puterea au dat mâna pentru a intra în „normalitatea” așteptată din 2007.
Aici și acum nu e vorba despre Austria, Suedia sau cine mai are îndoieli ci este vorba despre noi și ce ne dorim pentru generația care vine și cum putem noi ajuta. Nu ne pot refuza la nesfârșit.
Chiar dacă la modul optimist am intra, munca, corelarea și integrarea cu adevărat în Europa doar atunci va începe.
La mulți ani, România!