Eu nu mănânc scoici sau fructe de mare. Ştiu toţi prietenii mei şi deja nimeni nu mă mai stresează cu faze gen “ia şi gustă din broasca asta, nici nu zici că e broască, parcă-i pui”.
Astăzi am fost în Bulgaria, la Dalboka, pe drumul spre Kavarna, unde pe malul mării, este un restaurant care vinde scoici din producţia proprie, adică au fermă de scoici la 200 de metri în larg.

Vă zic cu mâna pe inimă, nu există ceva mai bun decât scoicile de la Dalboka. Scoici, scoici gătite în toate felurile, scoici cu orez, scoici la cuptor, scoici la tigaie, sarmale de scoici. Pe lângă asta asta, peşte. Peşte sub toate felurile. Peşti de care nu am auzit niciodată.

Am păpat cam 1 kil de scoici şi vreo 600 de grame de calcan prăjit, am gustat din tipurile de scoici ale colegilor de masă, am băut 4 beri, normal, Stella Artois, că berea bulgărească suge intens.

Concluzia?
Faci o oră până acolo, mănânci o oră, încă o oră la întoarcere. Total 3 ore. Ca şi cum ai ieşi la masă în mamaia. Cu deosebirea că oamenii sunt superserviabili, preţurile sunt la jumătate, mâncarea este minunată, atmosfera e de vis.

Cam atât.

PS: Cum ajungi la Dalboka? Simplu. Din vama o iei înainte, mergi vreo 30 de kilometri până la un semn unde scrie Kaliacra la stânga. Mai mergi încă 1 km, după care este un alt semn spre stângă, tot Kaliacra. Mergi cam 4 kilometri şi se face un drum asfaltat la dreapta. Mergi pe drumul ăla până în capătul său, care este în faţa mării. Restaurantul cu ferma de scoici e cel din dreapta, pe stângă e unul care vinde scoici de la Metro.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.