Ce-s alea tampoane?

Generațiile astea tinere, sunteți fenomenale!
Știu, vă așteptați să zic că sunteți nașpa, că nu știți să trăiți ca pe vremea mea, chestii de-astea.
Nu, dragilor, sunteți absolut fantastici. Noi am fost niște idioți.
Băi, tu-ți imaginezi o zi din copilăria noastră fără internet? PLICTISEALĂĂĂ!
Frecam trotineta de-o lua dracii. Și noi și fetele, toți.
Veneau alea acasă vai de ele, cu genunchii zdreliți – nu știți voi de-astea – ideea e că generațiile astea noi sunt mult mai mișto.
Direcți, fără ocolișuri, aproape fără rușine, dar asta e o necesitate dacă e transformată în îndrăzneală.

În fine, până să vă dați seama care-i trolul, vă zic că mi l-a dat coana Tanța în primire pe ăsta mare că cică e rândul meu să-l educ, că i-a găsit pe laptop niște saituri mai deocheate…
– Păi și nu ți le-ai notat și tu? Erau mișto?

Ideea era că trebuie să îl educăm în sensul ăsta, nu neapărat să-i omorâm curiozitatea.
Iar acum îmi venise mie rândul să-i explic cum stă treaba.
Chiar aveam emoții, m-am pregătit în oglindă…
Eu n-am avut parte de educație de-asta. Prima dată când am vorbit cu taică-meu despre sex l-am întrebat eu, că el nu zicea nimic.
– Hai babacule, nu-mi zici și mie de frichi-frichi? Că am deja 30 de ani…

Și l-am luat pe puștan la discuții.
Bine, mă așteptam ca după jumătate de oră el să dicteze, eu să notez.
– Pe bune?! Chiar fac gagicile de-astea?!…

N-a fost chiar așa, nu știu dacă ați observat, adolescenții din ziua de azi au un soi de autosuficiență și orice îi întrebi dau ochii peste cap și îți răspund cam așa:
– Aaaaarrrgggghhh! Pe bune? (cu sensul de chiar mă întrebi așa ceva?)

– Da, pe bune, vreau să îmi promiți că orice s-ar întâmpla o să folosești prezervativ. Știi ce e ăla un prezervativ, nu?
– Aaaaarrrgggghhh! Pe bune?
– Da, pe bune. Zi ce e ăla un prezervativ.
– Mbiiiiinnneeeeeee… Un prezervatiiiiv…. Esteeeee…. O chestie în formă de cremvuști, de cauciuc, care bâzâie…
– Bă, tu te-ai uitat prin cutia cu cheiță a lu’ coana Tanța…

În fine, am fost cu el la meci, e într-o echipă de mexicani, au jucat împotriva unora din Jersey.
A dat gol, și-a ridicat tricoul, pe dedesubt avea altul pe care scria “Am prezervativ” așa că discuția s-a încheiat, ce era de știut știa, iar sfatul meu a fost să fie deschis.
Dacă are vreo întrebare, curiozitate sau orice problemă să vină să întrebe, să spună totul cu voce tare. Sfat pe care l-am regretat foarte curând după.
A trecut – băi nene – o doamnă antrenor pe lângă noi… cum să zic… mai dotată așa.
N-am apucat să zic nimic că fix atunci s-a gândit puștanul să-mi urmeze sfatul și zice în gura mare:
– Ai văzut ce țâțoa…
– Taci, bă, că ne sufocă asta cu un crac pe amândoi.

Dar, așa cum am zis, pentru mine e o plăcere să lucrez cu generațiile tinere.
Entuziasmați, plini de viață, zâmbete, chicoteală, parcă prinzi altă poftă de muncă dacă vine una tinerică dimineața la tine și-ți zice așa ușor peste umăr:
– Bună dimineața, nea Ilie.
(eu cu mandibula-n pantofi)
– Bună, bună…
Mi-a zis coana Tanța dacă agăț o căprioară de-asta să-mi iau ochelarii la mine să nu ling naiba cearceaful.

La întoarcere de la stadion mi-a trimis nu-știu-ce SMS să iau nu-știu-ce de la supermarket.
Eu, de principiu, nu răspund la mesaje de-astea. Sunt transpirat, vin de la stadion, nu mă duc la piață.

Nu durează mult și mă sună.
– Alo, țuțuraș, ai primit mesajul meu?
– Mi-ai trimis mesaj?!
– Da, ți-am trimis un mesaj să-mi iei niște tampoane…
Eu ca să scap:
– Ați accesat căsuța vocală a abonatului…
– Hai, lasă prostiile, te duci și iei.

Vă zic, altă imagine de bou la poartă nouă nu există pe lumea asta decât un bărbat căutând raionul de tampoane.
Fii-meu cică:
– Ce cumpărăm de-aici, tati?
– Funie, să mă spânzur… ce naiba să cumpărăm.

Mă duc către o angajată s-o întreb, așa timid ca orice bărbat…
– Mă scuzați… știți… aveți cumva… și dacă n-aveți nu-i nicio problemă… adică… aveți cumva… tampoane?
Și aia, nu știu de pe ce planetă era că mă întreabă:
– Pentru dumneavoastră?
– Nu doamnă, pentru ăsta micu, i-a venit ciclu după ce-a dat gol…

M-a salvat tot el.
Îl aud că țipă în gura mare de pe celălalt rând:
– TATI, AM GĂSIT TAMPOANEEEE!
Eu ca să-l imit
– CE-S ALEA TAMPOANEEEE?
– Aaaaarrrgggghhh! Pe bune?

Și ca să nu mai trec niciodată pe-acolo nici eu și nici ăsta micu, am luat 26.
De baxuri.
Pe fiecare palet.
Să fie!

Problema e că ne-a trimis coana Tanța cu ele înapoi.
Că nu sunt tampoane.
Noi, în grabă și de rușine am luat fără să ne uităm pe cutie.
Așa că acum am o stivă de scutece și când m-o duce ăsta micu la azil nu-i mai trimit SMS decât să-l întreb dacă și-a luat prezervative.
Hai v-am pupat, o vară frumoasă.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.

Pe scurt