Ce e la Deveselu?

Bun, hai să vorbim despre Deveselu, că văd că mulți au opinii foarte puternice despre baza aia de rachete, dar habar n-au ce face de fapt acolo. Și acum, cu toată nebunia din Orientul Mijlociu, subiectul a devenit și mai fierbinte. Că dacă se întâmplă ceva cu Iranul, România e brusc pe hartă. Și nu într-un mod în care ne place să fim pe hartă.

Ce e de fapt la Deveselu

Sistemul se numește Aegis Ashore și e, tehnic vorbind, un distrugător naval pus pe uscat. Serios, americanii au luat un sistem de pe navele lor de război și l-au instalat într-un sat din Oltenia. Ironia sorții sau planificare strategică, depinde cum privești lucrurile. Scopul oficial e interceptarea rachetelor balistice. Nu atacă, doar apără. Sau cel puțin asta e povestea.

Rușii urlă de ani de zile că sistemul poate fi convertit pentru rachete ofensive. Americanii zic că nu. Adevărul e undeva la mijloc, probabil mai aproape de varianta în care orice sistem poate fi modificat dacă ai suficient timp și motivație. Dar în configurația actuală, Deveselu chiar e construit pentru apărare.

Acum, de ce ne interesează Iranul? Păi, oficial, scutul antirachetă de la Deveselu a fost gândit tocmai pentru amenințarea iraniană. Nu pentru ruși, cum strigă Moscova. Pentru rachete balistice care ar putea pleca din Orientul Mijlociu spre Europa. Și ghici cine are cele mai avansate rachete balistice din zonă? Exact.

România în ecuația unui conflict

Dacă lucrurile degenerează serios între SUA și Iran, România devine automat relevantă. Nu pentru că am vrea noi, ci pentru că geografia nu iartă. Suntem membri NATO, avem o bază americană pe teritoriu, și baza aia e fix pentru scenariul în care cineva din zona Iranului decide să tragă cu rachete spre Europa sau spre forțele americane din regiune.

Asta ne pune într-o poziție ciudată. Pe de o parte, suntem protejați de cel mai avansat sistem de apărare antirachetă din lume. Pe de altă parte, suntem și țintă. Pentru că dacă ești Iran și vrei să lovești infrastructura americană din Europa, Deveselu e pe lista scurtă. Nu e o gândire confortabilă, știu.

Dar hai să fim realiști. Iranul are rachete cu rază de câteva mii de kilometri. Deveselu e la aproximativ 2.500 km de granița iraniană. Tehnic, e la limită. Practic, dacă ar fi să aleagă ținte, ar avea opțiuni mai aproape și mai importante strategic. Totuși, într-un scenariu de escaladare totală, nu poți exclude nimic.

Ce nu îți spune nimeni

Politicienii români evită subiectul ca dracu de tămâie. Când vine vorba de Deveselu și implicațiile unui conflict, toată lumea devine brusc foarte diplomat și foarte vag. Normal, cine vrea să explice alegătorilor că am putea fi țintă într-un război care nu e al nostru?

Dar uite care e treaba. Am ales să fim în NATO. Am ales să avem această bază pe teritoriul nostru. Au fost decizii strategice corecte, probabil cele mai inteligente pe care le-a luat România post-comunistă. Însă deciziile astea vin cu responsabilități și riscuri. Nu poți să beneficiezi de umbrela de securitate americană și să te prefaci că ești Elveția când lucrurile se complică.

Legătura România-Iran e aproape inexistentă la nivel bilateral. N-avem conflicte, n-avem istorie comună negativă, n-avem nimic. Totuși, prin simplul fapt că găzduim infrastructură militară americană, suntem parte din ecuație. E ca și cum ai închiria o cameră cuiva care are dușmani. Când vin să-l caute, bat și la ușa ta.

Perspectiva locală

Oamenii din Deveselu și din zonă au păreri amestecate. Pe de o parte, americanii au adus locuri de muncă, au asfaltat drumuri, au băgat bani în economia locală. Pe de altă parte, trăiești lângă o potențială țintă militară. E un compromis pe care localnicii l-au acceptat, unii cu entuziasm, alții resemnați.

Ce mi se pare fascinant e cât de puțin se discută la nivel național despre asta. Avem o bază militară americană, suntem parte dintr-un sistem de apărare care vizează explicit Iranul, și subiectul apare în presă doar când mai face Putin o declarație bombastică. În rest, liniște.

Și acum ce facem?

Sincer? Nimic special. Deveselu e acolo, funcționează, și probabil ne protejează mai mult decât ne expune. Dar ar fi frumos să avem o discuție onestă despre ce înseamnă să fii aliat al Americii într-o lume în care America are conflicte în curs. Nu ca să ne retragem sau să ne speriem, ci ca să înțelegem exact unde ne aflăm pe hartă.

România a pariat pe parteneriatul cu SUA și pe NATO. A fost un pariu câștigător până acum. Dar când joci la masa mare, trebuie să fii pregătit și pentru mâini proaste. Deveselu e simbol și realitate în același timp. Simbol al alianței noastre occidentale, realitate a faptului că nu mai suntem spectatori în jocurile geopolitice.

Măcar am scăpat de anonimatul ăla confortabil în care Oltenia era cunoscută doar pentru țuică și hore. Acum avem și sistem antirachetă. Progres.