Eu am o nelămurire majoră a vieții mele.
După cum știți, nu sunt chiar o silfidă. Aș putea spune că sunt dolofan, ușor grăsuț, numai bun de părpălit la jar, pe o insulă pustie. Adică, de-a lungul anilor, am avut și eu partea mea de mâncat mult. La modul, MULT, mai ales la petreceri câmpenești, însoțite de licori bahice.

Dar să mor dacă înțeleg cum este să mănânci până mergi la spital. Cum faci? Adică ok, să zicem că mănânci, bagi în tine ca spartul, că despre asta sunt sărbătorile românești, să mănânci ca un porc și să le arăți celorlalți că tu ai multă mâncare, te doare în cur câtă arunci. Dar, la un moment dat, ești plin. Nu mai intră nimic. Nu ai cum să mai bagi în tine, fizic nu ai loc unde să mai bagi un dumicat. Cum mai mănânci, ce faci ca să intre în tine mai mult, astfel încât să ajungi la spital?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.