Am considerat dintotdeauna că vârsta e o chestiune de buletin. Nu are legătură cu fiziologia, fizionomia, ci cu sufletul. Poţi rămâne tânăr şi frumos pe interior totdeauna, iar cei ce sunt lângă tine vor simţi asta şi se vor bucura.

Prin natura meseriei de blogger, întâlnesc zilnic idioţi. E natural, nu ai cum să treci peste asta, nu ai cum să eviţi. E ca şi cum ai încerca să eviţi apa în timp ce înoţi. Iar prin natura stării lor de idioţi, oamenii consideră că e necesar să îşi exprime părerile de zi cu zi.

Ultima părere care m-a surprins oarecum a fost în urmă cu câteva zile, când cineva comenta relaxat la o poză cu mine, vali şi siropelLa vârsta voastră oamenii îşi cresc copiii sau se ocupă de chestii serioase, iar voi vă pierdeţi vremea aiurea.

Deci, în mintea acelui om, după un anumit prag de vârstă, nu mai ai voie să râzi, să faci şotii, să te distrezi, ci trebuie să te duci acasă, să îţi creşti copiii, eventual în faţa unei sticle de bere de 2L şi a unei pungi de seminţe.

Mi-e milă de voi.
Când v-aţi pierdut copilăria?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.