Contul meu
Scrisa de mrs_bee
Moartea mi se pare o chestie egoista. Atunci cand ti-o induci, constient sau inconstient, batandu-ti joc de tine si de viata ta. Nu vorbesc aici de sinucideri, alea-s cazuri patologice.
Iti iubesti mama? Tatal? Sotia? Iubitul? Copiii? Amanta? Sora? Fratele? Cel mai bun prieten? … Ti-ai imaginat vreo secunda urmatoarea scena: toti oamenii dragi tie, adunati la capul tau, in timp ce esti rece pe masa? Nu te trece niciun fior? Inseamna ca esti cel mai egoist si prost om posibil. Si iti spun asta cu mila, fiindca habar n-ai cat rau le faci.
Eu am invatat sa am mai multa grija de mine. Asta dupa ce, ani de zile, am vazut cel mai important om din viata mea cum se duce singur la vale, fara sa pot face nimic. Cum traieste clipa si cum singura replica la “Ai mai multa grija de tine” a fost “Las’ ca oricum mor” si un zambet strengaresc. Stiu sigur ca n-a constientizat niciodata ce inseamna, de fapt, replica aia, si ca era mai mult o reactie mecanica, automata.
Stiu sigur ca, daca atunci cand scotea cuvintele alea pe gura, s-ar fi vazut cu ochii mintii intr-un sicriu cu capac frigorific si pe mine tragand de el trei nopti si trei zile, ar fi lasat-o mai moale cu nenorocita aia de tigara, ar fi stat 8 ore la serviciu si nu 12, ar fi mers, poate, sa facem si un set de analize in aia sase ani in care n-a calcat pe la niciun doctor.
Acum mi-e dor de el si atat. Ma doare, fizic, sa stiu ca il gasesc intr-o groapa la trei metri. Sa stiu ca singurul lucru fizic care ne mai leaga e o poza cu noi doi… in duplicat. Una i-am pus-o sub perna, inainte sa-l bage-n groapa, iar a doua e in portofel la mine.
Ma doare cand merg acolo si vad o cruce cu numele lui pe ea, o poza din care zambeste frumos si imi dau seama ca privirea aia clara, limpede, care mi-a lipsit atat de mult cand il vedeam bolnav, o sa o mai vad doar in poze.
Ma doare ca ii duc flori la cimitir. M-am certat cu toate floraresele din poarta cimitirului cand ii cumparam florile. Fiindca eu ceream intotdeauna numar fara sot, si ele imi bagau inca una pe gat ca “asa se duce la mort”. Du-te-n gatu’ ma-tii, nu pot sa fac asta…
Mai tii minte cand imi aduceai intotdeauna flori galbene… ?
Ma doare cand stiu cat de mult a iubit viata si cum m-a invatat si pe mine sa fac la fel. Sa nu stau locului, sa ma distrez, sa am tupeu, sa ma zbat si sa fac mereu ce-mi doresc. Si m-a invatat toate astea inducandu-mi, in acelasi timp, un bun simt pentru care ii sunt recunoscatoare.
Ma doare de fiecare data atunci cand incalt pantofi cu toc, ca nu ma mai conduce la bratul lui, mandru, pana la masina. Fiindca nu, niciodata n-am stiut sa le port, iar el m-a dojenit intotdeauna din cauza asta.
Cand ma pun in pat, noaptea, ma gandesc la el. Si ma-ntreb daca stie cat de rau imi pare ca nu i-am zis niciodata ca il iubesc. As vrea sa-l intreb, macar, daca a simtit asta. Si daca stie ca toate certurile erau fiindca eram proasta, nu fiindca nu-l iubeam. Ma-ntreb daca stie ca a fost omul pe care l-am respectat cel mai mult in viata asta. Singurul care putea sa ma bage in pamant de rusine doar cu o privire. Si singurul care putea sa ma faca cel mai mandru om de pe planeta cu un singur cuvant.
Ma doare ca nu mai pot sa-l sun si sa ma-ntrebe “ce face fata lu’ tata?” …
Ce cacat ai facut, bai tata… mi-e dor de tine. Mi-e dor sa ma iei in brate si sa te miri de cat de mare am crescut…
De aici
NOU
Păi lasă nu mai fii așa trist frate. Uite io de 3 zile nu sunt in stare să repar un bideu. Ce să fac? Să mă sinucid acum? Azi a bubuit din nou.
Referitor la tragismul ăsta, patetismul ăsta, nu-și are rostu fratele meu. N-am citit tot, așa pe sărite doar, da am inteles totusi. Stai linistit că după ce mori si tu, te intalnesti cu el din nou pe lumea cealaltă.
NOU
Cateodata imi esti simpatic.
Cateodata ti-as lua beregata cu o drujba.
Nepornita.
NOU
Da mă, tu ești bun la ISIS, bulangiule, să te înrolezi la barbarii ăia. E democrație, am dreptul să-mi dau și io cu părerea sau n-am? Știi ce-i aia democrație? Ai auzit de Socrate? Păi io sunt grec, eu știu mai bine ce inseamnă democrația, târtane. Tu du-te la ISIS, acolo e locu tău. Tre dată o nucleară si la aia să potoleasca. Marele muftiu al Rusiei il sustine pe Putin oricum. Tre să terminam cu barbarii astia de teoristi. Arunca in aer antichitati, pe la PAlmira a aruncat in aer tot. D-astia talibani ca tine, care nu inteleg ce inseamnă cu adevarat conceptuL de DEMOCRATIE
NOU
@alin sincer mi-as dori sa pot sa dau ignore la anumiti useri. Pur si simplu sa nu-mi apara comentariile semnate de ei. Si nu, nu merge sa sar peste ele, ca iti mai ramane cate o bucatica din text pe retina, uneori faci prostia sa citesti mai mult, sa vezi contextul. Poate totusi gasesc un plugin de chrome, ceva care sa bage un display:none if username is X.
NOU
”E democrație, am dreptul să-mi dau și io cu părerea sau n-am?”
imi odihnesc cazul
uite, al doilea comenatariu al tau a fost simpatic 🙂
NOU
Nărăvaș bideu
NOU
Moartea e o chestie la fel de egoista precum e conceptia sau contraceptia.
NOU
E cel puțin la fel de egoist să te gândești că cineva trebuie să trăiască numai ca tu să nu ai de suferit.
NOU
Mama mea s-a dus în februarie. Dacă ar fi avut măcar un pic grijă de ea, o aveam și azi. Dacă s-ar fi dus la doctor. Dacă n-ar fi fumat atât de mult. Dacă m-ar fi ascultat măcar o dată. Dacă…
N-o consider a fi fost egoistă. În mintea și sufletul ei am fost întotdeauna pe primul loc. Ceva în ea se rupsese însă și-a ales să abandoneze lupta fără să fie conștientă c-o face. Sau fără să fi fost vreodată cu adevărat o luptă.
Mrs_bee, nu-l certa pe tatăl tău. A plecat când i-a venit vremea, eu chiar cred într-un ”dat al sorții”. Așa cum unii fumează zeci de ani, nu se caută la medic și nu mor, așa cum unii duc o viață sănătoasă, nu pun țigara în gură și mor de cancer la 30 de ani. E… atât cât e.
Acum o să-mi pun poate toți ateii de aici în cap, dar eu cred că cei plecați nu pleacă niciodată de tot. Simt asta în fiecare zi. Lasă-l să vină la tine, atât și așa cum poate acum. N-a fost egoist. Doar a sfidat viața și moartea, într-un pariu pe care l-a pierdut. Pe care, mai devreme sau mai târziu, toți îl pierdem.
Odihnească-se în pace.
NOU
Rougert zicea că viața nu e un drept. E doar asumarea unui risc.
Unii n-au simțul riscului, dragă Ingrid, și atunci o duc pe sfoară într-un balans periculos pentru noi ăștia ancorați. De trecut pe partea ailaltă n-a trecut decât Cristos în cărți. Unii aleg să dezerteze fără emfaza victimizatoare pe care o cer cei aflați încă pe sfoară. În acord cu respectul tău față de cei trecuți în bezeaua cosmică, nu-mi vin în minte decât vorbele poetului Romică Matei — Să futem tot: arginți, femei și toți ficații!
NOU
Intentia n-a fost ca acest text sa ajunga pe blog. Nu s-a vrut un text patetic. Sunt pur si simplu niste lucruri pe care n-ai cui sa le spui. Sau daca ai, nu vrei sa o faci, tocmai din frica de penibil. 🙂 A fost scris din impuls.
A nu se intelege ca-mi judec tatal. Il fac “egoist” in cel mai nevinovat sens al cuvantului… si “prost” ca nu si-a dat seama cat de mult l-am iubit. Si nu numai eu. Poate ar fi procedat altfel. Mi-e ciuda si poate de-aia par revoltata si nesimtita fiindca stiu cat de mult si-ar fi dorit sa traiasca. A fost si ramane cel mai plin de viata om pe care l-am stiut. 🙂 Merci.
NOU
Nu există penibil în situațiile astea 🙂 Și nici patetic n-a fost textul.
Liniște îți doresc. Și-mi doresc…
NOU
e patetic ca e plin de patos.
NOU
Citesc şi plâng. Îl plâng şi mă plâng şi pe mine…
Căci îmi lipseşte. Odată cu trecrea timpului, parcă din ce în ce mai mult.
Cu toate că mi s-a tot spus că timpul, cu trecerea lui, vindecă.
Nu vindecă nimic…
Atunci când…
Hai sictir moarte!!!
NOU
Nici eu nu cred că timpul vindecă în cazurile astea, cel mult face doar mai suportabil. Cel mult nu-ți mai vine să urli când iei telefonul să suni și realizezi că nu-ți va mai răspunde niciodată și că în lumea de dincolo nu s-a instalat telefon.
NOU
Completare: ce-am scris mai sus nu trebuie interpretat ca și cum aș îndemna la resemnare în fața bolilor și la nepăsare de sine. Sigur că multe boli sunt curabile dacă ne ducem la medic, dacă nu aplicăm ”principiile” NMG și dacă avem un pic de grijă de noi. Toată lumea trebuie să lupte, că până una-alta o viață avem și nu știm ce e pe dincolo (vorba lui Moromete – ”s-a întors careva d-acolo?”). Dar când vine momentul de Final Cut…. vine și gata, orice sau oricât am fi făcut ca să-l întârziem.
Sună a fatalismul mioritic ce-am scris, deși nu asta mi-e intenția. Se vrea doar un îndemn la resemnare, acceptare… mai târziu vine și liniștea sufletească, vine și restul vieții noastre.
NOU
Curabila sămânță
NOU
Unii s-au întors. Pe unul îl chema Cristos,pe altul Mahomed,a mai fost unul Buddha…Poate au fost și alții ăștia sunt mai cunoscuți.
NOU
L-ai uitat pe Jon Snow
NOU
“Du-te-n gatu’ ma-tii” ai zis asa cu bunut simt indus?
NOU
Ai gasit esenta. Bravo, acum du-te-n gatu’ ma-tii!
NOU
bit.ly/1Lc8OgJ
NOU
… oh, shit …
NOU
Din secunda ăsta mă las de fumat.
NOU
Mi-am smuls trei fire de par din nas in incercarea de-ami umezii ochii. Nu a mers..plm..toti murim
NOU
Tatal meu nu mai e in viata de 9 ani de zile, insa nu e zi sa nu ma gandesc la el! S-a stins cand aveam 16 ani, iar el 40. Si s-a dus asa, deodata, in urma unui infarct! A lipsit la toate momentele importante din viata mea, dar mereu l-am cautat cu privirea prin multime! Si de la bun inceput, am tot incercat si incerc sa evit sa merg la cimitir pt ca mi-e groaznic de greu inca sa ii vad numele acolo!
Cu timpul l-am iertat ca nu s-a ingrijit mai mult, ca nu a vrut sa inceteze cu stresul de la munca, insa nu de tot!
Iti doresc liniste si intelegere si pmulta putere!
NOU
Textul asta trebuie citit si recitit de toti desteptii care cred ca poti sa te comporti in orice fel cu propriul organism pentru ca se stie, fiecare are cate un mos Gheorghe care a mancat numai otel turnat si s-a uitat la toate serialele rusesti posibile si nu a murit decat la 87 de ani.
Putin inteleg ca organismul uman e ca orice masinari de pe lumea asta, adica functioneaza dupa niste legi care atunci cand nu sunt respectate uzeaza mai rapid sistemul. Asa ca terminati cu tampenii gen “asa i-a fost dat” sau “asa i-a fost destinul”. Nu sunt decat scuze penibile specifice celui de-al 12-lea ceas. Adica oricum ar fi , omul nu a avut nicio vina, tot destinul, soarta , zei sau altceva/altcineva e de vina.
NOU
Iar pe ala de îți lipsește îl doare fix în pix ca-ti lipsește, pentru ca a înțeles ca viața și moartea lui sunt despre el, nu despre ceilalți.
Cum, în principiu. trebuie sa și trăiești – pentru tine. În momentul în care alegi sa trăiești / sa îți prelungești viața / sa ai grija de tine nu având ca motiv ce vrei tu de la viață, respectiv de la ceilalți, ci așteptările celorlalți de la tine, trăiești cam degeaba și nu prea ai cum sa fii împăcat cu tine însuți.
Cum suna asta: Hai sa mai trăiesc 10 ani sa te bucuri și tu de mine.
Sau îți dăruiesc ție 10 ani din viața mea incare voi face nu ce vreau, ci ce trebuie pentru ca sa ii apuc.
Pretenții cam mari.
NOU
Asa e ca nu ai copii?
NOU
Dude, te depaseste subiectul. Pun pariu ca faci parte dintre vitejii care nu dau 2 bani pe moarte si sunt pregatiti sa se duca oricand. Te asigur ca nu exista om care sa nu isi doreasca sa traiasca, mai ales cand vede ca viata ii scapa printre degete lent si nu poate face nimic sa o opreasca. Si mai ales la varste la care nu mori din cauze naturale, deci nu includem aici bunici de 80 de ani. Daca ajungi sa nu regreti, pe bune, am o veste proasta pentru tine: viata ta e de cacat, nu ai realizat nimic de care sa te bucuri in ea si nici nu ai perspective sa faci asta. Mai pe scurt, faci umbra degeaba pamantului.
NOU
@Miticosul: întrebare scurta, răspuns scurt: Te înșeli.
@Laura: Comentariu lung, rapsuns lung:
Pentru început, vreau sa îți spun că dacă crezi ca ma cunoști după ce citești ce comentez online, ma-ta e proasta. Și comentariul nu e personal ca nu-ti cunosc mama, e doar un răspuns simetric.
1. Nu ai spus pe ce pariezi.
Eu, aproape niciodată nu pariez pe nimic, decât dacă nu am de ales, că nu vreau sa pierd nimic. Sunt convins ca nu înțelegi ce vreau sa spun și analizezi literal. Nu-i nimic ai toată viața înainte.
0. Legat de: Ma depășește subiectul. Realist, ar fi sa spui ca habar n-ai!
2. Legat de “nu exista om care sa nu își dorească sa trăiască”. Iar îți spun: habar n-ai. Câți oameni ai văzut murind? Revino după ce îl vezi pe primul care își dorește sa încheie, iar apoi putem vorbi de la egal la egal.
3.”faci parte dintre vitejii care nu dau doi bani pe moarte”.
Intuiesc ca sensul e de: fac parte din aia cărora nu le pasă de moarte.
Pariezi prost. Nu îmi este frica de nimic decât de moarte. Doar ca în diferite procente ( probabilități) orice faci înseamnă moarte. Viețuind guvernat de frica de moarte, însă – e o alegere proasta.
4. Legat de: Mai ales când vede ca viața ii scapă printre degete lent
Literatură. Din nou, nu știi ce înseamnă asta, doar crezi că.
5. Legat de ” dacă ajungi sa nu regreți pe bune, am o veste proastă pentru tine:
Sa regret,mai exact, ce?
Din nou, dacă crezi ca ma cunoști pentru ca îmi citești comentariile…
Hai sa îți spun eu altfel: Dacă ajungi sa regreți, nu înseamnă neapărat ca ai făcut ceva “greșit”, deși e posibil (a se citi probabil), ci ca cu siguranță nu ai trăit viața pe care ti-o doreai/ dorești. Cu cât ai mai multe de regretat, cu atât ești mai departe de ceea ce îți doreai sa fii. Până la vârsta asta, se întâmplă ca eu să nu am regrete, deși greșeli voi fi făcut fără îndoială.
6. Legat de: ” viața ta e de căcat, nu ai realizat nimic de care sa te bucuri în ea și nici nu ai perspective sa faci asta”
La punctul asta deja nu mai am dubii ca ma-ta trebuie sa fie proasta, din același motiv expus mai sus.
Gen, viața mea e superbă, nu îmi doresc sa se sfârșească vreodată și nu vad vreun motiv serios sa se întâmple în curând. Am trăit pana la 25 de ani cat au trăit alții în 40 – și nu, prin asta nu vreau sa spun ” băutura și femei “, Coca style, ci simplu ore de activitate notabila, versus somn. Sunt sigur ca nu înțelegi. Probabil că citind pana aici deduci ca susțin ca am 25 de ani.
Legat de ce perspective am…probabil mult mai luminoase decât tine, deși probabil ca sunt semnificativ mai în vârstă.
Eu nu trebuie sa ma prefac ca sunt independent.
Eu nu trebuie sa ma prefac ca sunt inteligent scriind răspunsuri pseudo-intrigante. Când m-am apucat să îți scriu un răspuns eram pe drumul de întoarcere de la oktoberfest și m-am gândit ca poate nu e bine sa îți răspund, după care am făcut un test de inteligenta, am înscris 140 și la ora asta și mi-am confirmat ca nu e niciun pericol.
Ești doar o pizdulice care crede ca știe multe.
Poate chiar știi multe, nu te judec. Dar știi puține despre viața și nimoc despre mine.
NOU
Istetu’ lu mama, daca tre’ sa faci un test de inteligenta inainte sa-mi raspunzi, ma simt flatata. Bravo.
1. Sunt foarte independenta si pe picioarele mele, din 2 motive: 1 – ca am vrut si 2 – ca am fost nevoita, in conditiile in care pana acum o luna, ultimele 9 luni l-am vazut pe tata cum “ii scapa viata printre degete” si DA, ar fi facut orice sa schimbe asta si A FACUT orice sa schimbe asta, pana cand s-a topit pe picioare si s-a dus. Asa ca, mai cacacel de om care simte nevoia sa-si afirme independenta, inteligenta si experienta de viata prin commenturi cu o “pizdulice care crede ca stie multe”, da, TE DEPASESTE SUBIECTUL.
Tata era un om care a muncit pana la 40 pe branci ca sa-si faca un trai super decent si chiar i-a iesit. Ala da, era un om realizat, nu un mucea ca altii care-si afirma reusitele in viata pe arhiblog. Avea tot ce isi dorea si venise vremea sa se bucure linistit de ele, iar la 47 de ani, dintr-un munte de om de 100 de kilograme, s-a facut o umbra de 50 de kg in 3 luni, iar apoi inca juma’ de an s-a topit ca ceara, blestemand in fiecare zi toata neglijenta pe care a avut-o fata de el.
Da, si tata a zis ca “gata, nu mai pot, vreau sa ma duc odata” dupa un an de zile de DURERI CRUNTE ZILNICE. Era obosit, sleit de puteri, cu psihicul la pamant si fara nicio dorinta sa mai lupte. Pentru ca l-a mancat boala, mai cretinule, nu fiindca si-ar fi dorit el sa moara by default.
Asa ca, da, din punctul meu devedere, si dupa acest jeg de reply pe care l-ai lasat, pot sa spun argumentat si pe bune ca esti doar o putulica bleaga care stie sa dea din taste si face2face se pisa pe el daca-l scoti din sfera discutiilor cu “ce IQ ti-a iesit la ultimul test”? Hai jet la munca, independentule.
NOU
Istetul lu’ ma-ta probabil ca e frate-tu, dar ma îndoiesc ca poate avea copii isteți.
Nu ai reușit sa faci legătura dintre oktoberfest și testul de inteligenta și ai crezut, ca orice diva wannabe, ca ma raportez la tine. Ok, nimic surprinzător.
Sa îți simplific, era vorba dintre alcool și evaluarea capacității de a gândi. Mai departe nu merg ca e offtopic.
Ce nu înțelegi e ca nu îmi pasa câtuși de puțin de detaliile din viața ta și a familiei tale.
Și nu, nu simt nevoia sa îmi afirm reușitele pe arhiblog, tu simți nevoia asta și nevoia de a ne spune ce mare om era tactu. La fel de mare ca alte milioane. Și cum il proiectezi tu pe el peste tot și crezi ca toți oamenii sunt el și toți trăiesc drama lui. Daddy issues? Tot nu îmi pasa.
Iar invectiva cu face2face ma lasă rece. Ce te face sa crezi ca te-as baga în seama măcar face2face de vreme ce nu ai ce sa îmi spui decât cum tot universul deriva din povestea vieții tale.
Faza cu ” nu fiindcă si-ar fi dorit el sa moara by default” este cel puțin epica.
Dacă atât ai înțeles tu din ce am scris eu, ca oamenii își doresc sa moara by default ( sunt și din ăștia, dar nu despre asta scriam) înseamnă că puteam sa mai beau zece beri pentru a cobora la același nivel de înțelegere ca tine. Doar ca eu sunt un om care tine la viata lui și beau calculat.
Serios, ești prea proasta pentru un adult, dar fac un minim efort sa îți explic ca nu vorbeam de nihilisti ci ca moartea survine ca o consecința a alegerilor pe care oamenii legii fac și ca e greșit sa faci alegeri care nu îți satisfac ție dorințele, ci altora, oricât de apropiați vor fi fiind, în detrimentul a ceea ce tu îți dorești.
Fireste, premiza e ca nimeni nu își dorește moartea ca scop al vieții sale, ci își dorește lucruri care ii grăbesc moartea și e dreptul lui sa decidă dacă ceea ce își dorește e mai important decât anii în plus de viață. Și da, sunt conștient ca odată ajunși la capătul firului oamenii se mai răzgândesc și zic ca ar mai fi fost buni și niște ani in plus, dar este irelevant la ce-am spus, pentru ca tine de condiția omului de razgandac și de faptul ca percepe mai acut evenimentele aflate la o distanta temporala mai apropiata decât cele îndepărtate. Și nu mai continui, ca m-ar mira sa pricepi. Mai degrabă ma aștept sa citezi asta și sa crezi ca îl insult pe tacto care, saracu’ e mort și Ito lipsește.
Nu înțelegi nici măcar ca răspunsul pe care l-am dat nu e la adresa ta, cu excepția aprecierilor despre ma-ta, pe care mi-am permis sa le deduc din textul tău folosind aceeași logica pe care tu o aplici prost, ci răspunsul e ca sa corectez deductiile eronate bazate pe presupuneri.
Din tot ce ai scris, jet la munca!, e cea mai utila expresie, deși irelevant pentru subiect, sau pentru mine, ca eu știu ce și când am de făcut, nu am venit aici sa întreb.
NOU
Dude, repet, mars la munca, ai prea mult timp. :)))) Inca incerci sa-mi demonstrezi cat de complexe sunt ideile tale si cum eu nu le-nteleg, dar tu nu pricepi o idee simpla: NIMANUI NU-I PASA! :)) Iar mie, nici cat negru sub unghie. Nu faci decat sa extrapolezi cu idei despre tine si despre cat de smecher mafiot esti tu. Really, nu te-a invatat ma-ta ca buricul tau nu e si al pamantului si ca putulica mica e din vina lu ta’tu si nu a ei? :)))
NOU
Probabil ca n-are . De fapt cred ca n-are pe nimeni care sa conteze pentru el .
Este o vorba din batrani : fereste-te de cel care n-are nimic de pierdut !
NOU
“ar fi mers, poate, sa facem si un set de analize in aia sase ani in care n-a calcat pe la niciun doctor”. Asta m-a durut. In toate cele 4 gauri lasate de “piocolecistita acuta gangrenoasa, abcedat, litiazic, plastronat”. Bine macar ca a fost laparoscopic, altfel am vaga impresie ca si acum boleam in spital…
NOU
Doamna bee scrie bine. Poate iti mai trimite un text 😉
NOU
Bai deci sunt oameni care pun suflet, scriu din inima asternandu-si trairile intense pe hartie, dupa care vin unii si se duce dracu tot feng-shui-ul!
“Mi-am smuls trei fire de par din nas in incercarea de-ami umezii ochii. Nu a mers..plm..toti murim” sau asta de mai sus cu “Doamna bee scrie bine. Poate iti mai trimite un text :)”
Ce dracu bai baetzi? Mai avea un pic si se itea o lacrima – acu’ e prea tarziu!
Bre Albinuta, sa-ti explice Tata Urs cum e cu viata!
Desi tati a trait din plin – asa ai aparut tu pe lume – a uitat sa te invete un lucru elementar.
Viata fiecaruia e despre el! Inclusiv moartea e despre el! Nu despre tine!
Nu intereseaza pe nimeni nici ce simti, nici cum simti si nici de ce crezi ca esti prima careia i se intampla asa ceva!
Din pacate, suntem produsul unei societati bolnave care ne spune ca daca cineva moare, trebuie sa suferim, sa ne imbracam in negru, priveghi, lacrimi, pomeni, bani la popi etc.
Alte culturi, dau o petrecere mare si vesela in cinstea decedatului, mai ceva ca la nunta.
La noi, acum e la moda sa pisi si ochi pe net.
Iar nunta romaneasca e cu “ia-ti mireasa ziua buna…”. Ca si cum e rau sa pleci de acasa sa ti-o tragi in fiecare zi (in primul an macar) si sa nu te mai … nimeni la cap in familia traditionala romaneasca. Aia cu babaci, matusi si neamuri atotstiutoare!