Nu sunt vreun fan Elon Musk, as putea zice ba dimpotrivă. Am fost, la început, un susținător. Nu pentru ghioarla aia de mașină, ci pentru programul spațial și pentru panourile solare cu care a salvat, la propriu, vieți, în regiunea deșertică a Australiei. Dar, între timp, și-a tot dat cu Tesla-n dinți, au apărut toate manțocăriile lui mizerabile, cum a oprit crearea trenului din Nevada, mințind că face hyperloop, totul ca să crească vânzările la sicriul ăla cu baterii.

Anyway, ideea este alta.
Musk și-a cumpărat, în nume propriu, PE NUMELE LUI, o jucărie. Twitter. Jucărie pentru care a plătit a 8 a parte din valoarea monetara pe care o posedă. Calculați cât reprezintă 1/8 din toate rezervele voastre și o să vedeți că, pentru el, e o sumă fix pix, just for fun, o face manipulând piața de 2 ori cu ceva legat de Tesla or smth.

Ce voiam să zic e că tot globul pământesc, brusc, știe mai bine decât Elon ce ar trebui să facă cu mizeria aia de aplicație/site. Toți au idei, condamnă concedierile, previzionează distrugeri masive și faliment, etc. Asta în condițiile în care, repet, Twitter e în categoria arhiblog, aparține unui singur om, care poate face fix ce vrea musculatura sa inghinală cu el.

Altfel, toți angajații Twitter sunt niște lingăi care, cel mai probabil, nu și-ar mai găsi de muncă decât la Wallmart sau ceva, e inacceptabil să accepți tratamente atât de umilitoare din partea angajatorului, pe motiv că îți dă salariu. Îmi aduc aminte cu plăcere despre Yoel Roth, fostul Head of Trust & Safety, cum se poziționase el în dreapta lui Elon și împărțea dreptatea, asigurând pe toți că twitter e bine și totul e safe, în timp ce curgeau cruci încârligate pe site. După ce și-a făcut treaba, l-a zburat Elon ca pe o opincă spartă.

Nasol.