Am realizat aseară o chestie.
În ultimii ani, după ce am ajuns să cunosc, din ce în ce mai bine, masele umane și comportamentul lor, plus comportamentul uman la adăpostul anonimității, am ajuns la o concluzie.
Detest cu pasiune oamenii. În special grupurile umane, pentru că oamenii, în grup, nu au mai multă capacitate cognitivă decât un grup de mistreți, au la fel de multe circumvoluțiuni și gândesc în aceiași termeni, dar și oamenii, în particular, unul câte unul, pentru că am văzut cât de goi sunt, pe dinăutru, atunci când își simt anonimitatea asigurată, cât de hiene, câtă lipsă de empatie sau minimă bunătate au.

Și, ghinionul este că munca mea actuală, teoretic, este cu oameni, gen comentatori, aceiași oameni de mai sus, lucru care contrastează grav cu enunțul de mai sus. Și, din cauza asta, am început să mă plictisesc, la propriu și să nu mai am nicio plăcere să deschid situl, să nu mai am vreo plăcere să scriu pentru cineva.
Iar asta e o problemă.
Oare mai cumpără cineva bloguri de succes? Locul 1 la nivel național, uite ce zice oaminii ăștilea.

Dacă v-a plăcut ce ați citit, dacă știți că am rămas din ce în ce mai puțini oameni verticali, avem și noi nevoie de voi.

Alte articole din arhiva de aur