Acum câțiva ani, sportul meu favorit era să fac mișto de hipsterii care, nici una, nici două, erau Vai, dar eu nici televizor în casă nu am, atât de superior sunt. Mă hrănesc doar cu lăptuci proaspăt culese, neapărat tăiate cu un cuțit de Toledo, să nu simtă durerea iar bășinile mele împrospătează ozonul. Era fun, serios, simțeai fizic cum li se umflă vena.

Acum, după câțiva ani buni, vreau doar să mă laud că am vreo 2-3 ani în care nu am văzut nicio emisiune tv. Dacă înainte mă mai uitam la RAT sau cealaltă, de pe Antenă, am uitat cum îi zice, am reușit să renunț la ele, după ce au început să trăiască doar din Uh, ce minunată ești, am piele de găină, Vai, ai 18 ani și ai suferit atât și restul de porcării. La știri nu mă uit, pentru că na, eu sunt știrile, nu am nevoie de știrile de ieri, prelucrate stil O SĂ ÎȚI MOARĂ MAMA CÂND O SĂ VEZI CE CUR ARE LOREDANA, imediat după războiul din Siria.

Copiii, cel puțin, cred că nici nu știu unde sunt canalele sau ce reprezintă canalele tv, pentru că lumea lor e youtube și Netflix, nu au absolut nicio treabă cu divertismentul centralizat, transmis la ore fixe și cu reclame. Pur și simplu nu există nimic pe tv care să ne facă să fim atrași. Inclusiv snookerul îl văd ori în aplicația Eurosport, în pe iTV. Golful la fel.

Da, televiziunea a început să fie decrepită.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.