Am revăzut videoclipul ăsta de la Queen și mi-am amintit cât de înapoiați eram noi, imediat după 1990. Mă uitam la videoclip și nu înțelegeam ce naibii plimbă ăla prin cameră cu atâta elan.

Adică aspiratorul vertical, cel care se vede în videoclip, da. Eu eram obișnuit cu aspiratoarele noastre, comuniste, care aveau 121321321 de kile, arătau ca niște bombe și se stricau la fiecare curățenie generală.

Îmi aminesc că atunci când vedea perioada curățeniei generale îmi venea să-mi iau câmpii, să mă duc pe câmpia vitanului și să mă întorc când plecau păsările în țările calde. Aspiratorul vechi care lua foc, obligația de a coborî 9 etaje cu covorul în spate și de a-l bate cu o coadă de mătură până ieșea tot grosul prafului, urcatul covorului iarăși sus.

Și sechelele astea au durat mult, ani de zile până am descoperit că, de fapt, curățenia nu trebuie să fie doar o corvoadă, ci o activitate plăcută de întreținere, în care îți poți angrena partenerul sau poți să îți lași partenerul să creadă că te-a păcălit în a face urat. Care te și responsabilizează un pic, că nu te mai lasă inima să faci dezastru în casă când tot tu trebuie să strângi după tine. Bine, am descoperit, cât am locuit în UK, că acolo aspiratorul vertical este o religie, toată lumea are, cu fir, fără fir, dar toate smooth, simple și ușoare, extrem de utile.

Sau, de ce nu, fiind luna femeii, încă, putem noi, ca bărbați, să ne unim întru aspiratoare și să le răsfățăm cu o curățenie neanunțată și neașteptată. Baletând elegant prin casă și arătându-ne mușchii, pe ritmuri de Queen.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.