Să presupunem că ești NEO din Mătricea. Un tip deșteptățel, care știe, cât de cât, cu calculatoarele și iepurașii, ce face el nu mai știe nimeni, deci o sursă de bani foarte lucrativă. Ai o veață frumoasă, singura ta grijă e să îl găsești pe Morpheus, despre care ai auzit tu că e tăticul lor. Deosebirea dintrw filmul Matrix și distopia Mătricea este că tu știi că ești într-o cuvă, pe post de baterie și ești alimentat cu reziduurile concupiscent-carnale ale celorlalte baterii. Dar nu simți nimic, nu există vreo diferență fizică, e imposibil de realizat că ești într-o simulare, ești singurul care știe asta, de fapt mai știe și Elon Musk, dar toți știu că e nebun, așa că nu îl ia nimeni în seamă. Și îți trăiești viața la max, mănânci numai la restaurantele lui Gordon Ramsay, te ștergi la poponeț doar cu meniurile lui Jakob Hausmann, de la Mica Elveție, în patul tău stă Ana de Armas, în această perioadă, totul e așa cum îți dorești.

Și vine Morpheus la tine, pentru că a auzit că ești foarte ninja pe calculatoare și poți fi util mișcării de rezistență zioniste și îți zice ceea ce tu știi deja, dar trebuie să te prefaci că nu ai idee, ca să nu se prindă oamenii ăia și să te ia la 3 păzește:

– Neoane tată, uite cum stă treaba. Tu de fapt ești într-o simulare. Știu că mâncăm acum cel mai bun mușchi Wellington, udat cu un Chateauneuf du Pape din 1870, iar sub masă sunt ascunse Alessandra Daddario și Kathryn Winnick, care își provoacă amândouă orgasme în timp ce ne posedă (apropo, nu știu care e la tine, dar a mea cam mușcă), știu că ai o viață excelentă și totul rupe pe sistem, dar, de fapt, e o minciună. Adevărul e că suntem înrobiți de mașini și suntem niște baterii în cuve vitale. Ce zici, vrei să te trezim din viața asta falsă și să vii alături de noi, să locuiești în peșteri, să mănânci muci organici și să suporți mirosul de brânză de la Trinity, pentru că nu avem apă, ne mai frecăm grosul cu șervețele umede, când e?

Asta e dilema de azi, prieteni.

Ce alegeți

Vezi rezultate

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.