Sunt zile când vreau să fug de orice, când vreau să uit că sunt matur, când vreau să uit că am probleme și responsabilități, când vreau să uit de durerea din mine și din jurul meu.

Sunt zile când doar vreau să mă ghemuiesc în mine și să mă legăn, nevrotic și totodată apatic, să nu fiu atent în jurul meu, să nu mă afecteze durerea lor, să nu o aud, să nu o simt, să las frica să treacă prin mine și să rămân gol și singur, eu și nemărginirea.

Da, sunt egoist și sunt om. Da, refuz să mai sufăr fără altă vină decât cea de a fi om, de a fi artist, de a-mi împărți sufletul oamenilor, doar pentru a-l primi înapoi ars, pârjolit și secat de orice urmă de umanitate…

trololol

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.