O vacă cu gene feminine a născut într-o galerie de artă din New York, în fața câtorva zeci de amatori de artă, ce probabil se auto-mângâiau la vederea unei vulve iritate și umflate. Motivul nașterii în public? Nașterea e forma supremă de artă.

Încerc să gândesc logic și să iau puțin lucrurile pe rând.
În primul rând, eu cred că nașterea e cel mai intim lucru dintre un bărbat și femeia sa. E actul suprem de creație, motivul pentru care universul a complotat și i-a adus la un loc. În nici un caz nu cred că urletele de durere, sângele, zeama, placenta și copilul urlând ar fi motiv de admirație intelectual-micotică oh, ce real, ce frumos, privește umflătura aceea de pe labia mică-dreapta, este un orgasm vizual sincretic.

De ce ar fi nașterea artă? Expulzarea unui copil printr-o gaură e artă? De ce expulzarea unui căcat de 20 de kourics nu ar fi o artă? La urma urmei, iese cu durere, poate lăsa în urmă sânge și te lasă cu un mare sentiment de împlinire.

Sau de ce nu, o vomă de mare angajament? Sau o flatulență colorată, ajustată chimic din punct de vedere al culorii?
Pe când pornakele la rang de artă vizuală de New York? În loc să iasă viață, intră.
Mare diferență…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.