Am deja doi copii care au trecut prin sistemul de învățământ românesc. Fiul seamănă cu mine, îi place școala precum îi place lui Dragnea justiția, este pasionat de gaming și vloguri și acolo își canalizează inteligența, dar fiica mea este un copil mult peste medie, din toate punctele de vedere, genul care ar face crize dacă ar lua B la școală.

Ce am învățat din cei 4 ani petrecuți în învățământul românesc?
Că școala românească, în întregul ei, este un gunoi, pornind de la ministrul învățământului și terminând cu ultimul portar. Șpăgari, fără tragere de inimă, foarte puțini oameni dedicați școlii și educării minților copiilor, majoritatea sunt acolo pentru a face rost de bani ușor, din șpăgi și cadouri.

Ce este cu adevărat criminal este că scopul școlii este cel de a nivela și mediocriza copiii. Școala nu este acolo pentru a decela vârfurile și a le mișca înainte, ci este fix pentru a le toci și a le aduce pe toți la același nivel. În școala românească profesorul este apreciat dacă trec toți cu 5, înseamnă că și-a făcut datoria.

Ce înseamnă asta pentru copiii din clasele primare?
Însemnă un tăvălug al plictiselii. Degeaba copilul meu știa să scrie și să citească din clasa zero și avea cunoștințe decente de algebră. Asta într-o clasă unde învățătoare îi certa pe părinți că plozii lor nu știu care e partea de sus a unei cărți și de unde începe. Pentru că nimănui nu îi păsa. Nimeni nu avea măcar intenția de a lucra cu ea potrivit nivelului ei sau, dacă nu există timp sau modalitate, să o evalueze și să o mute într-o clasă de nivel superior. Și nu, nu era singura în situația asta.

Ce făcea copilul? Se plictisea masiv, desena, căsca, se uita pe pereți sau evita participarea activă la ora de religie, pentru că degeaba nu face copilul tău religie, profesorul de religie îl implică în rugăciuni și alte căcaturi, că așa se distrug mințile tinere. Practic, până prin clasa a 3 a, fiecare zi era pentru fiica mea un iad în care nu avea ce să facă 4 ore.

Știți ce greu este să menții treaz interesul unui copil pentru școală, când școala nu reprezintă nicio provocare? A fost greu și nu știu cât de mult am reușit.

Și chiar dacă copiii nu sunt superdotați. Sunt părinți care bagă bani, meditații, lecții peste lecții. Știți ce fac astea? Nimic. Absolut nimic, pentru că nivelul școlii și al examenelor este același. Iar copiii cresc și realizează că degeaba bagă matematică de nivel de liceu, când la școală nu le este utilă. Și uită materia, se plictisesc, se angrenează în distracții, știind că oricum au notă de trecere și dacă se trezesc din somn, cu capul pe bancă.

Serios, pentru mine este o problemă. Ce faci cu copilul tău, dacă e mai inteligent decât media? Fiica cea mică are 1 an și 8 luni, împliniți ieri. Știe alfabetul, recunoaște literele, fie ele scrise de mână sau tipărite, știe cifrele, le citește pe unde le vede, la fel ca și pe litere. Vorbește formând propoziții simple și înțelege absolut tot ce îi spui. Toate astea în română și engleză. Face diferența între limbi și îți spune mână, dacă o întrebi în română și hand, dacă o întrebi în engleză. Evident, mama ei s-a ocupat de ea în fiecare zi, 24/24, iar pentru limba străină folosim metoda OPOL încă de când avea câteva luni.

Ce o să fac cu ea? O duc la nivelat în școala românească?
Și cred că asta e o dilemă pentru mulți părinți. Știu, răspunsul rapid ar fi altă țară. Doar că nu e așa. Germania are un sistem de învățământ stupid, care pregătește albine lucrătoare. Spania are unul din cele mai slabe sisteme de învățământ din europa. Nu am auzit lucruri minunate nici despre UK.

Și, de fapt, discuția, este la modul general. Pentru că recomandările Du-o la o școală privată sunt stupide când o școală privată costă lunar cât câștigul anual al unui român mediu. Plus, nu e ca și cum ar exista peste tot școala lui Xavier pentru gifted kids.

E o dilemă, să știți. Pentru că statul ar trebui să fie parte a problemei. Să existe evaluări la nevoie, să existe posibilitatea ca elevii dotați să poată trece mai mulți ani o dată, inclusiv posibilitatea de bacalaureat la vârste mai mici și admiterea la facultate pe criterii de genul. Dar nu se poate, să încerci să faci 2 ani într-un an, în școala primară românească este, efectiv, imposibil. Și stai și te uiți. Că altceva nu știi ce să faci.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.