Ce frumoase sunt emisiunile umoristice, scenetele, shourile de vacanţă, în principiu cam tot ce este pe bază de umor la TV?
Glume subtile, care te fac să râzi până nu mai poţi, impersonări elegante, totul făcut cu multă artă şi profesionalism.
Exemplificări? Câte vrei.

– Ce faci fă Leano, fireai a dreacu să fii de proastă!!

Audienţa e pe jos de râs, gluma a fost gustată cum trebuie.

– Cum fă, te futuşi cu altul?

Deja suntem pe culmile hazului. Oamenii nu îşi mai pot controla sfincterele datorită mişcărilor haotice ale muşchiului zigomatic (pentru necunăscători, ăsta e muşchiul care e responsabil de acţiunea de a râde)

Alt exemplu de nota 10.

– Uite-o focî uăi, uite-o focî!
– Cum uăi, şî nu miroasî?
– Ba da, dar s-a-nvăţat

Iar lumea râde în hohote.

Aţi observat în ce hal s-au degradat spectacolele de umor din rromânia? În ziua de azi, Bibanu (Dem Rădulescu), Toma Caragiu, Octavian Cotescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, ar muri de foame. Pentru că nu se ridică la nivelul unei Vacanţa Mare, sau Doru Octavian Dumitru, sau Jean Paler, sau cretinii ăia doi, Ţociu şi Palade.

Unii ar spune că mai sus numiţii sunt responsabili de distrugerea unei arte precum umorul şi transformarea ei în jegul ce se practică astăzi. Dar nu e aşa. Poporul cere. Poporul se distrează când aude „Ce faci fă, futu-ţi morţii mătii?”. Pentru că asta le demonstrează că ceea ce fac ei e normal şi o mai face şi altul.

De aia singurul serial de televiziune mai răsărit, Băieţi Buni, ăla în care presta preaminunatul Cabral, a fost anulat.
Pentru că era puţin mai răsărit decât Leana şi Costel.

Iar lumea cere Leana şi Costel.