Când m-am mutat la Timișoara, o săptămână și ceva nu am avut net, de a trebuit să cheltui 60 Euro pe netul de pe telefon de la Vodafone, ca să pot umbla pe blog. Motivele? La RDS e o nesimțire și o nepăsare maximă, curgea pe fața țărăncii de la ghișeu, jegul și nevoia de a cere o șpagă, pentru că Nu avem echipament special pentru casă și nici nu știm când îl vom primi, dacă îl vom primi.

La romtelecom am întrebat, mi-a răspuns cineva după câteva zile că nu au trasă infrastructură până la mine.
Și știți cine a venit să îmi monteze cablu și internet?

UPC.
Luni a venit agentul lor, am semnat contractul, marți au venit și au făcut instalația. Adevărat, cablu coaxial, nu fiber link sau altceva.
Doar că merge țuț, nu s-a oprit măcar o secundă, nici când au fost furtunile alea traumatizante.

În poză e o mostră de download din timpul cât scriam rândurile astea.
Deci, UPC, chapeau.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.