Mai țineți minte când ne revoltam toți că, la orice știre, era vorba de un hypermarket sau despre o firmă și niciodată nu se dădea numele?

Clienții unui hypermarket au fotografiat un șobolan.
O firmă de apă a livrat unui hypermarket tone de apă contaminată.
O firmă comercializa carne de cal drept carne de vită.

Și alte titluri, toate mustind de lipsa totală a unui nume. Pentru că, nu-i așa, nu e deontologic. De fapt, legea interzice să afirmi așa ceva, până când nu există o dovadă clară.

Dintr-o dată, Avicola Călărași nu mai e o firmă, ci este firma Avicola Călărași, care a livrat carne suspectă de salmonella hypermarketului Selgros. Suspectă, rețineți.
Știți ce înseamnă asta, nu?

Înseamnă că cineva de sus a dat undă verde distrugerii Avicolei Călărași.
E clar că niciunul din noi nu va mai cumpăra vreodată pui de acolo, nu?

Da, cam așa se lucrează în liga celor mari.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.