Azi, la sală, o discuție animată, între doi tipi, rezemați de un helcometru. Era o discuție de aia pe gustul meu, din bula mea, cu #rezist, cu e imposibil ce fac ăștia cu justiția, sa le dam foc, sa intram peste ei, trebuie sa schimbam ceva, nu ne mai putem lăsa conduși de pesedismul ăsta nenorocit, UE, democrație etc.

Cât pe ce să mă amestec și eu în discuție. Doar că mi-am amintit că pe unul din ei îl văzusem pe geam, când venise, cu un logan albastru, pe care l-a parcat pe linia dublă continuă ce delimitează parcarea, de altfel goală, de șosea, blocând șoseaua cam o treime. De ce? Păi era singurul loc în care putea parca mai aproape de intrarea în worldclass, doar nu era să meargă toți cei 5 metri în plus de la o parcare normală până acolo. #nojoke, maxim 5 metri.

Și mi-a trecut.

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.