Contul meu
Încă o operă de artă a ucigașilor din sănătate.
Documentul, consultat de News.ro, arată că, în data de 31.07.2023, în jurul orelor 17:45 s-a prezentat în cadrul serviciului CPU Băneasa (jud. Constanţa), o pacientă în vârstă de 75 ani, cu boli cardiovasculare asociate, diabet zaharat decompensat, neoplazie mamară, afecţiuni neurodegenerative şi bronhopneumonie cu dificultăţi de respiraţie.
”În urma consultului medical, medicul de gardă de la CPU Băneasa (jud. Constanţa), medic specialist de medicină de urgenţă, a solicitat prin apel la 112, o ambulanţă care să asigure transportul pacientei, la Spitalul Municipal din Medgidia pentru investigaţii de laborator şi imagistice. La momentul solicitării echipajului de transport, pacienta era stabilă hemodinamic şi nu prezenta semne clinice de agravare a statusului medical. La ora 19:31 se revine telefonic cu acelaşi tip de solicitare, iar la ora 19:33 dispeceratul alocă cazului un echipaj disponibil din substaţia Cernavodă”, se arată în dociment.
Deci salvarea vine după 3 ore, ca să constate decesul, iar domnilor din ministerul morții nu li se pare că ar fi vreo legătură între cele două evenimente, doar a avut un teribil ghinion, se mai întâmplă, acum ce să și faci, era bătrână, avea comorbidități, morții cu morții, viii cu viii.
NOU
Amin!
NOU
Mortii se acopera cu pamant, iar vii cu hartii.
Cumva, secretarii de stat, numiti de ministrul sanatatii, acelasi ministru care numeste si directorii spitalelor(cred ca nu e nimeni atat de prost incat sa creada ca examenele alea de obtinere a postului sunt pe bune) au analizat si au constatat ca nu e nimeni de vina. Noi centram, noi dam cu capul.
NOU
*cine vine cu hartii?
”Consiliul Local al municipiului, în baza propunerii primarului sau a președintelui Consiliului Județean (în cazul unui spital municipal aflat într-un municipiu reședință de județ), decide numirea managerului spitalului. Managerul spitalului trebuie să îndeplinească anumite criterii și să aibă experiență în domeniul medical sau de management în sănătate.”
in cazul spitalului medgidia fiind vorba de primarul si consiliul ales de medgidiotii majoritari:
portal.just.ro/36/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=25600000000131600&id_inst=36
de remarcat viteza de judecare a dosarului, se dau termene de minim doua luni pentru orice ”incident” procedural, cum ar fi ”pentru imposibilitatea prezentarii avocatului”.
sau ”scrulozitatea tribunalului constanta: portal.just.ro/118/SitePages/Dosar.aspx?id_dosar=25600000000131624&id_inst=118
hai cu prescrierea, maine-poimaine vin si specialele!
NOU
”scrupulozitatea”
NOU
Uitându-ne pe rapoartele anuale întocmite de Ministerul Sănătății și Institutul de Sănătate Publică, vedem că aceste instituții cataloghează aproape 70.000 de decese, adică 25% din totalul deceselor dintr-un an, ca decese ce-ar fi putut fi prevenite. Pe românește, 25% din cei care au murit într-un an, au murit cu zile.
NOU
Speculez…
Cred că există o înțelegere tacită ca cei cărora le este sortit să moară, să moară; în sensul să nu li se mai lungească viața artificial fiindcă nu-și permit s-o mențină (sau n-au avut zile). De-asta eu sunt nervos pe ăștia că n-au curajul să legalizeze odată medicamentele care să te termine, să nu se mai chinuie oamenii cu toate greutățile, sperând la ceva imposibil irecuperabil.
Sigur, dacă omul mai are chef să-și vâre pumn de medicamente în ficat, în speranța inutilă că „se face bine” dacă își face controale fără număr (obținând aceleași rezultate ireparabile), sau ține morțiș să amâne inevitabilul, îl lași, îl lași, îl lași până pică – asta e. Între timp, mai papă și cei de la privat & medicii de familie un ban.
Iar România… Fiți atenți: istoric, structural și capacitat, nu a fost gândită să „menajeze” volume uriașe („in the millions”) de oameni în același timp. Repet, în același timp.
Nici în interbelic sau antebelic, nici postbelic.
Comuniștii, că tot se vor găsi votanți ai pesedeului la 35%, nu credeau că va exista un viitor în care (aproape) fiecare om va avea acces la vehicule (darămite câte două sau trei pe familie). Nici măcar ei nu-și închipuiau că vor trebui să le permită sclavilor așa ceva! De unde deducem de ce nu au construit blocurile, cartierele cu garaje și parcări prin toate orașele. Ăsta e un autodenunț destul de simplu, unul dintre cele mai rudimentare de constatat, ce viziune aveau nomenclatura & DSS, ce diabolici patibulari (și proști siniștri) la rândul lor.
Pe exemplul cu sănătatea, doar așa, ochimetric: ai un oraș sau UAT populat din șase cifre (cel puțin acum 100’000; nu mai spun de mizeria decretului 770), iar tu hotărăști să construiești unul sau două spitale, cu o capacitate de abia (dacă, ipotetic!) 1’000 de paturi… nu mai spun de secțiile de specialitate valabile. Bă
băietetovarășilor, ce-ați făcut mă, dobitocilor incurabili ce sunteți? Un singur, două, maxim trei, de spitale în fiecare UAT, populat cu cel puțin 150000 de suflete pe moment? Bă. Bă!Iar capitala, „fiindcă-i capitală”, vreo 5-6? La cel puțin un milion de suflete?
Nu a existat și nu va exista o viziune structural-spațială pentru România. Nu a fost concepută pentru 13-14 milioane de oameni (cifrele din interbelic), darămite pentru 22 de milioane (cifra din 1989).
De-asta, morții se vor acoperi cu pământ, iar vii cu hârtii…
Este sinistru ce am descris… dar nici cei care mor nu voiau alt viitor, decât cu PCR/FSN/DSS.
Iar pe urmă, dacă ținem cont de capacitatea structural-spațială a spațiului carpato-danubiano-pontic, inevitabil apar întrebările despre mentenanță: cu ce surse de energii, cu ce spațiu de ocupare, ce bani… – și așa mai departe.
Aia e, dacă alții și-au dorit mai mult victoria (nu noi) în istorie…
NOU
La mama de ce nu a venit salvarea? Peste 60, comorbiditati, pensie de handicap…serios acum, cat sa mai si traiasca. Smurd ul nu a venit 7h, am sunat sa anulez si am fost amenintat, la propriu, sa atept ambulanta sa constate decesul.
Ps: cred ca am sunat de 4 ori, nici in kur nu ii doare.
NOU
au inceput iar sa se axeze pe intrebarea despre varsta, ca pe vremea ciuruitului?
NOU
Când am sunat in pandemie că făcuse soția un puseu de hipertensiune a durat 12h sa vina ambulanța. Am sunat la miezul nopții și a venit a doua zi la prânz.
Pe se altă parte la cursul de prim ajutor asistentul care îl făcea ne-a explicat că în București sunt in jur de 120 de ambulanțe din care doar jumătate circulă (restul sunt defecte), așa că în caz de vreo problema majoră în oraș ne putem baza doar pe noi înșine.
Cu ocazia asta îmi aduc aminte de faptul că idiotul de Arahat a anulat licitația pentru ambulanțe când nu i-au ieșit prietenii.
NOU
te rog frumos fii respectuos, s-a iesit in strada pentru arafat la inceputul lui 2012, asa a cazut guvernul boc.
NOU
Ok, deci se prezintă la urgente cu diabet decompensat și dificultăți de respirație la 17:45. Unde medicul ajunge sa o vadă (probabil nu instant) și, daca conform declarațiilor cum că atunci când s-a cerut ambulanța era stabila hemodinamic, se fac niste intervenții pentru compensarea glicemiei, poate și pentru insuficiența respiratorie. După care se sună pentru o ambulanță de transport (deci nu pentru o ambulanță de urgență), care se alocă în funcție de disponibilitate și triaj. Da, se alocă doar după un al doilea telefon (probabil de urgentare/verificare când poate fi preluata pacienta). Intre 17:45 și 19:31 sunt fix o oră și 46 de minute, unde daca scădem timpul în care a văzut-o/evaluat-o și eventual tratat-o medicul de UPU mai rămâne probabil undeva la 45-60 de minute pentru o ambulanță de transport (care a venit după încă o oră, probabil după ce a încheiat cazul care era în lucru la momentul alocării). Și da, cu toate comorbiditatiile înșirate, exista oricând posibilitatea să se decompenseze brusc, din păcate. Ceea ce s-a întâmplat într-o secție UPU, unde s-a încercat resuscitarea fără succes. Din ceea ce e prezentat în articol, a fost trimisă la alt spital pentru investigații suplimentare, nu pentru că UPU/CPU unde era nu putea gestiona o situație de urgență (stopul cardio-respirator). E trist ce s-a întâmplat și da, daca as fi fost în familia pacientei sunt sigură că aș fi căutat un vinovat, ceva de care să mă agăț fiind vorba de un deces subit (mai mult sau mai puțin), însă ar fi fost mult mai validă revolta față de ambulanță daca se chema la început acasă o ambulanță de urgență care să ajungă după 3 ore. Pe langa subiectul acesta, întotdeauna este nevoie de mai multe ambulanțe disponibile.
NOU
Substatia Cernavoda probabil are, ca restul substatiilor din tara, o masina maxim doua pe tura. Masinile Ambulantei merg in general la urgente medicale, iar un pacient aflat in CPU teoretic nu reprezinta urgenta majora, deoarece este deja sub ingrijiri medicale. Asadar nu a fost prioritizat cazul, ca nu era cazuta in strada sau etc. In contextul in care cu grila de personal sub 50% si cu masini cu sute de mii de km la bord tu trebuie sa faci maxi-taxi (carat pacienti din unitati de primiri urgente la spitale mai mari), si in acelasi timp sa asiguri raspuns la 112, e cam complicat…si uite ce se intampla cu un sistem medical de urgenta subfinantat. Nu strigati ca a ajuns tarziu Ambulanta, strigati ca de ce nu sunt destule ambulante si oameni pe ele.
NOU
Noi cam am inteles ce s-a intamplat, ca doar Romania ne e patria mama, revoltatoare e concluzia secretarilor se stat: nu se poate stabili o relatie de cauzalitate etc. Adica prosteala asta pe fata, de genul operatia a reusit, pecientul e mort, mortul e de vina. Daca ziceau ca da, femeia a murit datorita lipsei de personal, aparatura insuficienta sau invechita sau oarece vicii de procedura, macar stiam de ce sa ne legam. Dar modul acesta meschin al sistemului de a se acoperi e revoltator.
Exact cum a fost la Colectiv: primaria si isu au verificat, nu era in ordine, dar le-a dat totusi aviz, ca era in zona gri, cumva nu chiar cu totul ilegal, deci legal, iar patronii au scos avizele din sertar. Daca nu era presiunea publica imensa, scapau toti basma curata. Si, desi s-a facut putina puscarie (mult prea putin dupa parerea mea), sistemul tot putred este si ne putem astepta oricand la o alta tragedie. Unde nimeni nu va fi vinovat, pentru ca tot o comisie formata din “ai lor” vor analiza cazul si va ajunge la concluzia ca ghinion. La fel ca in scoli, politie si toate institutiile care aparent trebuie sa functioneze cu specialisti, dar in realitate sunt imbacsite de lipitori de afise in campaniile electorale. Iar secretarii de stat, oricat de pompos ar suna functia, chiar asta sunt. Si nu se face sa elaboram un raport care sa-l scoata vinovat pe sefu’, ca seful isi poate pierde functia si implicit noi. Asta-i anomalia, ca ei se cerceteaza pe ei si ajung la concluzia ca au facut o treaba buna. Mor oameni si nu se schimba nimic.
NOU
Bebito, raspunsul ”autoritatilor” este conform revoltei poporale. Nu s-a revoltat nimeni ca un CPU nu are aparatele necesare pentru analize si pacientul trebuie dus la dracu, nu s-a revoltat nimeni ca nu erau medici pregatiti, nu s-a revoltat nimeni decat ca vai, a ajuns Ambulanta tarziu (desi nu prea era rolul ei sa ajunga). Asa ca…raspund si ei la revolta publica punctuala, totul e bine, circulati va rog, si daca va bolnaviti incercati sa fie langa un spital mare, macar sa mori ignorat de medici pregatiti.
NOU
Bre nea 7, pentru a țâşpea oara ratam problema de fond. A murit un om, care poate ar mai fi avut vreo 2-437 de zile. Egal din ce motive, chiar nu raspunde nimeni? Adica, nu neparat puscarie, dar sa ne zica si noua concret: nu sunt suficienti oameni, nu este aparatura, nu sunt ambulante. Macar sa stim unde sa punem degetul. Dar sa vina niste secretari de stat care, intre noi fie vorba, sunt niste lingai si lipitori de afise, sa ne spuna ca totul a fost ok, doar o intamplare nefericita? Sa ne scuipe chiar asa intre ochi? Si noi sa zicem ok, data viitoare incercati si voi sa va dati sfarsitul pe langa niste unitati mai de doamne ajuta? De ce nu sunt parinti de ministrii in situatia asta? De ce pulimea e TOT timpul cea care sufera? Ok, a murit, dumnezeu sa o ierte. Dar noi ce facem pe viitor? Ramane sa ne rugam?
NOU
pe mine m-a saltat smurd-ul de la medicul de familie in cateva minute, am vrut sa plec din cabinet, dar n-am mai avut timp.
pe de alta parte, nu voi locui mai departe de 1 km de primiri urgente.
NOU
acum câțiva ani, la Prințesa Ardealului, a fost o discuție aprinsă despre mutat viața în afara Bucureștiului și/sau a orașelor mari și foarte mari.
mulți (inclusiv subsemnata) au exprimat doleanța ca locul unde s-ar muta să fie rezonabil de aproape și de un spital (preferabil decent).
moaaaaămăăăăă, ce miștouri am încasat! că să ne trăim viața la maxim, să nu ne mai gândim la boli și moarte.
apararent, să-ți trăiești viața la maxim (dacă traducem în ”să nu mori cu zile”) înseamnă inclusiv să locuiești aproape de un spital. 🙂
NOU
la mine a sunat maica-mea “Salvarea”, taica-meu avea un atac de cord ( al 3-lea ), a venit, l-au bagat inauntru si nu mai pornea masina.
au iesit vecinii si-au luat-o la impins.
au reusit s-o reporneasca dupa 20 de minute.
a murit pe drum spre spitalul care era la 3 minute.