Trebuie să iau în noul apartament minim un televizor, evident un tv smart, pentru că mi se pare că am trecut deja de momentul chromecast, cât timp OS-urile televizoarelor devin din ce în ce mai bune, iar funcțiile de casting devin native. De exemplu, nici nu știam că iPhone poate face casting direct pe Samsungul meu de televizor mare.

Problema decelată de mine este următoarea.
Am discutat în familie, am zis că luăm din camera copilului TV-ul de 55 de inch, îl punem în apartament, iar pentru copil luăm un ceva ieftin de 32 de inch, oricum ea nu face diferența și așa ieșim, rapid, ieftin și bine, nu?

Ete că nu.
Pentru că am început să caut televizoare. Acum sunt axat pe LG, după ce Samsung m-a cam dezamăgit la unele capitole, așa că mă întorc la prima dragoste. Uh, uite un LG drăguț la 1200, rezoluție 4K, tot ce vrei. Ah, dar stai, uite, la o diferență de doar 300 de lei este varianta de 43 de inch, mare brânză 300, aia e, măcar iei ceva mai mare și…uuuu, stai, uite, are și la 55 de inch și este 1900 de lei, deja nici nu mai contează, cât mai sunt 400 de lei, dacă tot am ajuns aici…

Și tot așa, până ajung iarăși, inevitabil, la unul de 65 de inch, 4k, toate funcțiile posibile, că dacă tot dai banii, măcar să iei the best of.

Totul plecând de la un TV pe care ne propusesem să dăm maxim 1000 de lei…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.