Problema de fond a româniei

@George Stanomir

Problema de fond a României e că au rămas în ea oameni care au învățat ‘să se descurce’ + ăia care nu știu să se descurce & nici nu au cum să plece.

Corect și adevărat 100%.
Au fost momente când m-am lovit de „dvs nu știți un băiat să vă rezolve problema?”, de parcă e vina mea că nu știu să mă descurc. Așa, un simț de scârbă de nedescris, mlăștinos…

În bula mea (rămasă în România), văd numai oameni prosperi, împliniți, care știu cum ‘să se descurce’.
Mă uit la colegi de școală/liceu/facultate, toți o duc foarte bine, chiar dacă se mai revoltă câte unul pe Facebook, din când în când.

Genul de oameni pentru care corupția există din cauza și pentru ei. ‘Descurcăreala’ lor, dacă s-ar face publică în lux de amănunt, s-ar sinucide sau s-ar înrăi & imediat devin de jure (de facto erau oricum) aliați naturali ai corupției generalizate, a statului capturat.

Restul plebei, fie își trăiește viața în ignoranța la ce se întâmplă peste capul lor (nu o zic cu intenții rele; ce-i pasă țăranului de la sat, atâta vreme cât are manele & alcool la tot pasul?) sau suferă în sărăcie mizera si aia e. Curios până când…

Am avut de-a face cu o epifanie.
Stăteam la vorbă cu un cerc de oameni. La un moment dat, vine subiectul despre moarte. Eu spun ceva de genul, „oricum vom ajunge acolo toți”, și am primit niște răspunsuri, sintetizate: „îmi e teamă de veșnicie” sau „îmi e teamă de întuneric”.
M-a șocat să aud asta, mă uitasem la ei ca la nebuni.
Ulterior, am cugetat: să fie din cauză că lumii îi este frică de așa-zisa eternitate? Să fie asta cauza, nu moartea înseși, ci ce va urma după? De-aia se complace atât de mult în mocirlă & sărăcie? Că le e frică de ‘veșnicie’, eternitate, dacă mor în conflicte pe stradă?
De-aia morții de la Revoluție sunt „proști”? Pentru că celor vii le e frică de inevitabil da’ preferă să amâne asta pe cât posibil?
Asta e rețeta de succes a dictaturii, a statului capturat, a corupției: populației să-i fie frică de ce va fi după moarte, nu faptul că vor muri/ofilesc.

Mie nu-mi pasă dacă mor. Dar uite că sunt înconjurat de lași incurabili, care se teamă de inevitabil & vor să amâne asta chiar și la prețul de a se resemna/complace cu ‘descurcăreala’ și corupția generalizată.
Ce faci în cazul ăsta? Eu nu știu.

————————

@Ventor

Comentariile ăstea îmi provoacă cea mai mare scârbă de pe pământ, este incredibil cum unii dintre voi îi vedeți pe alții care au avut un destin mai ghinionist în viață, care au pornit cu un pas mai din spate din cauza circumstanțelor ce nu țin de ei, încă de la naștere, drept niște suboameni, cum vedeți pe oricine are un salariu mai mic, trăiește într-un oraș mai mic sau în mediul rural, ori pur și simplu nu aleargă precum un dement în fiecare zi a vieții după cel mai mare salariu, cei mai mulți bani, sau după visul umed a bulei de pe acest blog, fuga din românia, drept o paria care dacă ar fi după voi, n-ar mai avea nici drept de vot, nici dreptul de a merge pe strada.

Eu sunt de acord cu ce a scris George.
Nu tu ești ăla care locuiește în Venezuela?

Am repetat-o de multe ori, voi continua să o repet când am ocazia, în ultimii 4-5 ani, ți-ai adunat aici pe blog o bulă foarte odioasă de oameni. Oameni urâți, goi pe interior, plini de ură pentru oricine nu este ca ei, obsedați de bani, obsedați să urască pe toți cei din jurul lor ce nu văd viața la fel ca ei, o bulă la fel de psihopată precum fanaticii religioși pe care îi înjuri de 3 ori pe zi, sau pe fanaticii politici care ar da vina și pe mă-sa pentru ce nu merge pentru poporul român, decât să dea pe partidul lor preferat.

dumnezeu urăște comuniștii & securiștii.
dumnezeu nu iartă trădările făcute în comunism & cu Securitatea.
dumnezeu pedepsește pe cine vrea & a hotărât să-i pedepsească pe cei pe care le iei tu apărarea, în fața lui George.

Cum e să fii de partea greșită a istoriei, Ventor, când taman tu vorbești despre cea mai mare scârbă de pe pământ? Nu-i așa că trebuie să fii și tu băgat cu fața în pământ, a?

Oamenii ăștia sunt la fel, doar că au alte crezuri. Și cel mai nasol e că și tu te-ai transformat pe alocuri în ei, și că pe ăștia ai ajuns să îi iubești cel mai mult, lor le cânți în strună, pentru ei scrii sute de articole, pe ei îi aplauzi. Nu mă obligă nimeni să intru aici, dar când intri pe un blog de dinainte să ai 14 ani și primu’ buletin, iar acum ai 29, și vezi cât de drastic, într-o perioadă foarte scurtă de timp, s-a schimbat priveliștea, n-are cum să nu îți para rău.

Ești narcisist.

Bah nu va mai aruncati chilotii pe faptul ca am folosit cuvantul “plebei”. A fost folosit in graba si fara vreo intentie de a jigni. Am toata intelegerea pentru oamenii nascuti in anumite medii, de oamenii de la sate, de greutatile prin care trec, samd.

Eu insumi provin dintr-o minoritate si o familie saraca, nu ma mandresc prea tare ca mi-am depasit conditia, doar am avut noroc chior. Si pentru asta NU ma uit arogant la “plebei”.