Aveam eu vreo 13 ani si veneam acasa de la scoală, cu miraculosul autobuz 135. Normal, loc pe scaun, că veneam de la dracu’ din Pipera. Vară, cald cu clăbuci.

Pe la stația de la Polonă, se urcă o tanti la vreo 20 de ani, după opinia mea. Îmbrăcată într-o rochiță cu flori, scurtă scurtă, dintr-un material foarte subțire.

Eu am rău de mașină și dacă mă bălăngăne autobuzul, îmi vine să vomit. Așa că mă țineam cu mâna de bara de metal din laterala scaunului din față. Exact acolo s-a oprit și tanti cu rochiță.

De la Polonă, a început să se aglomereze rău mașina. Și tanti începe să se împingă în bară. Inițial, nu am realizat, că mă uitam pe geam. Până când m-a apăsat mai tare cu ceva moale. Când mă întorc, ce să vezi. De dosul palmei mele se freca încet, muntele lui venus al domnișoarei. Deci, mă apăsa atât de tare încât îi simțeam și firele de păr, destul de aspre dealtfel.

Am crezut că e din greșeală și că nu realizează și am încercat să îmi scot mâna, eu, băiat politicos, așa cum m-a învățat mama. De unde, când să o trag, a apăsat și mai tare, ceva de genul las-o acolo că îmi place.

Acum, serios, dacă aveam și eu măcar vreo 15 ani, sigur participam. Dar la 13 ani mie încă nu mi-era foarte clar pe unde e poziționat vaginul la femeie, darămite jocuri erotice sau altele. Așa că m-am speriat de numa numa. Adică ce vrea tanti asta de la mine? De ce mă ține pe loc? Numai gânduri de astea îmi fluturau în cap.

Și am stat așa până am ajuns la stadion la Olimpia, unde s-a dat jos. Și înainte să se dezlipească de mine, s-a aplecat și mi-a șoptit:
– Perversule mic, dacă ți-a plăcut, mâine la aceeași oră tot acolo o să fiu.

De a doua zi am plecat la școală cu tramvaiul 34.
Cine știe ce voia să îmi facă…

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.