Scris de Iulia
Mă bucur sincer că am început să vorbim despre sănătatea femeilor. Că nu mai considerăm normal să trăiești cu dureri, să fii permanent epuizată sau să auzi că „așa sunt femeile” atunci când ceva nu e în regulă.
Perimenopauza există. Problemele hormonale există. Suprasolicitarea există. Dar am impresia că, în ultima vreme, am ajuns să avem o explicație medicală pentru aproape orice.
N-ai dormit bine? Hormoni.
N-ai chef de nimeni? Perimenopauză.
Ai țipat la toată lumea de dimineață? Sistemul nervos e suprastimulat.
Nu mai suporți nicio responsabilitate? Ai nevoie să-ți protejezi energia.
Sau poate ai dormit patru ore, ai prea multe pe cap și pur și simplu ești într-o dispoziție proastă. Se mai întâmplă. Nu orice zi proastă necesită un diagnostic și nu orice lipsă de chef este o afecțiune.
Problema mea nu este că femeile își caută explicații pentru ceea ce li se întâmplă. Problema este când explicația devine scuză universală.
Poți să fii în perimenopauză și totuși să fii responsabilă pentru felul în care vorbești cu partenerul tău. Poți să fii epuizată și totuși să recunoști că ai devenit insuportabilă. Poți să ai o problemă reală fără ca toți cei din jur să fie obligați să suporte consecințele ei la nesfârșit.
A înțelege de ce faci ceva nu înseamnă automat că orice faci devine justificabil.
Mi se pare că am trecut de la extrema „strânge din dinți și nu te mai plânge” la extrema „nu sunt eu de vină, e sistemul meu nervos”. Și, undeva între ele, am uitat că mai există și somn, comunicare, limite personale și, uneori, o simplă schimbare de comportament.
Nu avem nevoie să minimalizăm problemele reale. Avem nevoie să nu transformăm orice disconfort într-o boală și orice boală într-o scutire de responsabilitate.
Până la urmă, nu trebuie să fii bolnavă ca să ai o zi proastă. Și nici nu trebuie să fii în perimenopauză ca să fii, ocazional, o scorpie. Important e să știi să faci diferența. 😏
sa nu uitam de retentia de apa si problemele cu glanda….
Ai scris gresit retentie de shaworma…
typo. scuze