DIn fericire pentru mine, nimeni nu mi-a supravegheat vreodată lecturile. Provin dintr-o familie de oameni simpli, care erau suficienți de ocupați cu ceaușescu și opțiunile limitate oferite de regim de a-ți hrăni familia, așa încât ghidarea mea într-o direcție sau alta a fost poate una din ultimele probleme cu care s-au confruntat în viață. Prin urmare, descoperind că cititul este cea mai mare plăcere a mea, am pornit, de la o vârstă foarte mică, ceva gen 7-8 ani, să îmi caut și alte surse de lectură decât ce aveam prin casă, care s-au epuizat rapid sau cărțile cu pionieri eroi de la bilbioteca școlii.

Și am descoperit-o pe doamna Bohm, vecina de la 4. Doamna Bohm era exact genul de bătrână pe care o găsești în cărțile vechi, mirosind a patchouli. Avea întotdeauna dulciuri prin casă, tot timpul avea câte o poveste senzațională de povestit, însoțită de inevitabilul Cetinel, dar să nu mai povestești nimănui ce vorbim noi (nu am mai povestit nimănui, iar, între timp, le-am și uitat, așa că secretele bătrânei doamne au fost și sunt în siguranță cu mine).

Dar ce avea doamna Bohm mai de preț, din punctul meu de vedere, era biblioteca uriașă, pentru un apartament de 2 camere. Cu cărți vechi, foarte vechi, tipărite cu mulți ani înainte de schimbarea de regim din românia, cărți care nu vorbeau doar despre supermanul muncitor rus, care termina cincinalul într-un an și tălâmbul muncitor român, care mergea la moscova pentru că era foarte prost și acolo niște strungari anafabeți îl încățau sensul vieții și cu se lucrează la strung cu un cuțit cu ascuțiș negativ.

În fine, divaghez, că eu voiam să vorbesc despre Sherlock Holmes.
Am reușit să citesc, datorită stimatei doamne, nu știu dacă toate, dar cu siguranță MULTE din povestirile și nuvelele cu mărețul detectiv. Cântăreț la vioară, narcisist, utilizator de laudanum și alte substanțe, arogant și lăudăros dar, în primul rând, incredibil de inteligent, tipul mi-a fermecat multe din nopțile în care citeam, ascuns sub pătură, terminându-i lui taică-miu bateriile pătrate care se găseau atât de greu pe vremea aia. Desigur, mi-am dorit să ajung atât de inteligent și să pot privi hainele unui tip, lucru din care să deduc că e bulgar, are o nevastă șchioapă și fumează doar pipă, neapărat din spumă de mare. Nu a fost să fie, poate în viața următoare.

Vorbind de noaptea Sherlock Holmes… De fapt, stați, m-am luat cu vorba și nu am zis nimic despre noaptea Sherlock Holmes.
În această seară, la ora 21, pe AXN se lansează ambele seriale cu Sherlock Holmes pe care le difuzează canalul TV. Sherlock,sezonul 4, cu Benedict Cumberbatch și Martin Freeman și Sherlock și Dr. Watson, cu Jonny Lee Miller și Lucy Liu. Premierele sezoanelor sunt relativ apropiate de premierele din state, ceea ce e foarte decent pentru România.

Așa. Vorbind de noaptea detectivilor de la AXN. Eu nu mă omoram deloc nici după Cumberbatch, nici după Jonny Lee Miller. Cumberbatch mi se părea profund overated, iar Miller, pentru mine, era genul acela de actor care seamănă cu cineva cunoscut, dar nu știi cu cine.

Well, Cumberbatch m-a convins după ce a jucat în mai multe producții, inclusiv în Sherlock, unde este cu adevărat imperial, iar Miller…pe Miller trebuie să îl vedeți cu ochii voștri ca să realizați cât este de bun și cât este de imersat în personaj, cum reușește să îi transpună pe ecran geniu și fantasmele, ticurile și fobiile, tot ce este, de fapt, Sherlock Holmes.

Prin urmare, vouă care dintre Sherlock vă place mai mult? Sunteți pe fază diseară?

Daca va place ce scriem, daca va place cum scriem, daca stiti ca am ramas din ce in ce mai putini oameni verticali si cu coloana, puteti sustine munca noastra.
Am scris si o carte. Poate cea mai buna carte. Poate cea mai bine vanduta. Poate cea care te face sa te identifici cel mai mult cu povestile din ea. Daca vrei, citeste si tu.